- •A verificat: prof.Univ. Gaspar Vasile
- •1.Alcătuirea planşeului
- •2.Alcătuirea ,Calculul şi Dimensionare plăcii Planşeului
- •2.1.Determinarea deschiderii de calcul a plăcii.
- •2.2. Determinarea sarcinii
- •2.3.Determinarea eforturilor de calcul din placă
- •2.4.Materiale pentru placă
- •2.5.Determinarea ariei necesare a armăturii plasei
- •3.1.Determinarea deschiderilor de calcul
- •3.2.Determinarea sarcinilor
- •3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor încovoietoare şi
- •3.Alcatuirea ,Calculul şi dimensionarea grinzii secundare
- •Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare în secţiunile caracteristice ale grinzii secundare.
- •3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundară
- •3.5. Definitivarea dimensiunilor secţiunii transversale ale grinzii secundare
- •3.6. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni normale
- •3.6.1. Determinarea ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă în deschideri.
- •3.6.1.1. Calculul ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă
- •Intermediara.
- •Valoarea maximală a momentului încovoietor pe primul reazem intermediar.
- •Valoarea maximală a momentului încovoietor pe primul reazem intermediar.
- •3.7. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiunile înclinate de la acţiunea forţei tăietoare.
- •3.7.2. Calculul grinzii secundare la rezistenţa în secţiunea înclinate în deschiderile marginale.
- •3.7.3. Calculul grinzilor secundare la rezistenţă în secţiunile înclinate în
- •3.8. Alcătuirea (armarea) grinzii secundare.
- •3.9.1. Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare.
- •3.9.2. Calculul momentelor încovoietoare preluate, materialele folosite pentru grinda examinată.
- •4. Calculul la a doua stare limita
- •5.Calculul grinzii continue
- •5.1. Deschiderile de calcul
- •5.2 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
- •6. Calculul stîlpului.
- •7.Calculul şi construirea fundaţiilor
- •7.4. Calculul armaturii talpii fundatiei
2.3.Determinarea eforturilor de calcul din placă
In
dependenta de gradul de inportanta a cladirii,eforturile de calcul
care vor fi folosite la calculul si dimensionarea elementelor
structurii de rezistenta vor fi modificate prin multiplicarea
sarcinelor determinante pentru astfel de calcule cu un coeficient de
siguranta
n
,care reflecta gradul de importanta a cladirilor.Majoritatea
cladirilor industriale si civile se considera obesnuite,adica de
gradul II dupa importanta. Coeficient de siguranta a clădirii
de gradul II,
n
= 0,95;
Tinind seama de cele expuse,valoarea sarcinei de calcul pe planseu va fi
;
Valoarea momentelor încovoitoare în placă determină cu următoarele formule:
pentru prima şi ultima deschidere şi primul şi primul reazem intermediar.
;
;
2.4.Materiale pentru placă
Pentru placă folosim beton de clasa B-15 cu următoarele caracteristici de calcul:
;(comprimare)
-
coeficientul condiţiilor de lucru a betonului.
(intindere)
Placa se armeazemă cu plase din sîrmă din clasa Bp-I care are rezistenţa de calcul Rs (5mm )= 360 MPa.
2.5.Determinarea ariei necesare a armăturii plasei
Deoarece pentru calculul plăcii am luat o fîşie cu lăţimea de 100 cm, placa se calculează ca un element cu secţiunea dreptunghiulară cu lăţimea bsl =100cm, şi înălţimea hsl = hf =8 cm.
Fig 2.4 Sectiunea de calcul a placii
Aria necesară a armăturii de rezistenta se determina in ordinea urmatoare:
Prealabil,determinam
valoarea coeficientului tabular
;
(2.3)
unde:
-Este
valoarea momentului de incovoiere in sectiunea examinata ,N*cm;
-Rezistenta
de calcul a betonului(v.pct.2.4);
-Inaltimea
de calcul a fisiei(placii),
;
-Inaltimea
efectiva (de calcul) a placii,cm
;
unde:
-grosimea
stratului de acoperire a armaturii,care conform normativelor
trebuie sa fie nu mai mic 10 mm(luam 15mm) pentru placi cu
grosimea de pina la 100 mm
-diametrul
armaturii de rezistenta.In calcule este neglijat fiind o valoare
relative mica.
Pentru
valoarea obtinuta a coeficientului
din anexa3, se determina (prin interpolare) valoarea inaltimii
relative a zonei comprimate a betonului
si bratul relativ al eforturilor interne de calcul
Inaltimea
relativa a zonei comprimate a betonului -
trebuie sa nu depaseasca valoarea inaltimii relative limita a zonei
comprimate a betonului -
(2.4)
Valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului - =0,6
Daca conditia (2.4) se respecta, aceasta inseamna ca nu e necesara armatura de calcul in zona comprimata si, deci, armarea va fi simpla.
Dupa
verificarea conditiei (2.4) se detremina aria armaturii de rezistenta
necesara pentru preluarea eforturilor din zona intinsa.Aria acestei
armature se determina cu formula
(2.5)
Calculele sunt urmatoarele :
Pentru
deschiderile marginale si primul reazem intermesiar,valoarea maxima a
momentului incovoitor
Pentru
din
aneaxa (prin interpolare),determinam
;
Valoarea înălţimii relative limite a zonei comprimate a betonului =0,6;
Deci,
conditia (2.4)
se respecta .
Asadar,placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea eforturilor maximale va fi egala cu
;
In
deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului
de incovoiere
si
deci
Din
anexa
3
obtinem
;
;
Conditia
(2.4) se respecta
si deci aria necesara a armaturii intinse de rezistenta va fi :
;
Deoarece ariile necesare sunt aproximativ egale (As,sl2=1,16cm2~1,19=As,sl1) din anexă, adopt As,real=1,42cm2 , deci aleg plasa cu Ø3, pasul 50mm, iar constructiv plasa transversala Ø3 - pas 50mm
;
Adopt suprapunerea 50mm, deci laţimea plasei(fiind adoptate 2 plase pe o deschidere):
B2=lsb,2/2=6200/2=3.1mm
adopt 3.15mm
Pe lungime: 20400mm+16*7,07=24113mm, adopt 24200mm
unde 16-numarul diagonalelor ce se formează la fiecare grindă secundară
7,07mm – lungimea ipotenuzei(catetei)
;
