2. Componentele resurselor financiare publice

Resursele financiare pot fi clasificate după mai multe criterii:

I. Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:

1. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat şi după volum de cele mai multe ori este insuficientă.

2. Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.

3. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5 ani) şi lung (peste 5ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.

4. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.

II. După structură, sistemul resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta. Însă având în vedere principalele trăsături caracteristicile resurselor financiare publice în ţările avansate şi în cele în curs de dezvoltare, acestea pot fi grupate în funcţie de două criterii şi anume:

1. După regularitatea cu care se încasează la bugetul public naţional.

2. După provenienţa resurselor.

După regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare publice pot fi structurate în:

a) Resursele ordinare (curente) la care statul apelează în mod obişnuit în condiţii considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită regularitate. În această categorie se includ:

- veniturile fiscale;

- contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;

- veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale sunt venituri din:

- impozite directe aşezate asupra venitului persoanelor fizice şi juridice, precum şi asupra averii;

- din impozite pe consum;

- din taxe vamale;

- din taxe de timbru şi de înregistrare.

Veniturile nefiscale cuprind prelevările la buget cu titlu de dividend, redevenţe, chirii, arenzi, etc. de la întreprinderile şi proprietăţile de stat, veniturile de la instituţiile publice şi diverse alte venituri.

b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale când, practic, resursele curente nu acoperă cheltuielile.

În grupa resurselor extraordinare se cuprind:

- emisiunea de bani de hârtie peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti;

- împrumuturile de stat interne şi externe;

- ajutoarele şi alte transferuri primite din străinătate;

- sumele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate;

- valorificarea peste graniţa a bunurilor statului, etc.

Din punct de vedere al provenienţei lor, resursele financiare publice se pot grupa în resurse interne şi resurse externe.

Resursele interne cuprind:

- impozitele;

- taxele;

- veniturile de la proprietăţile de stat;

- donaţii interne;

- emisiunea de bani de hârtie;

- împrumuturile contractate pe piaţa internă.

Resursele externe îmbracă, în principal, forma împrumuturilor de stat externe contractate la guvernele altor ţări, la instituţii financiar-bancare internaţionale, la bănci private sau la alţi deţinători de capitaluri băneşti. La acestea se adaugă diferite transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor organisme internaţionale.

În Republica Moldova în conformitate cu “Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” şi “Legea bugetului de stat” resursele financiare publice sunt formate din ansamblul veniturilor administraţiei de stat centrale, ale administraţiei de stat locale, veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondului pentru plata ajutorului de şomaj.

Conform Clasificaţiei Bugetare, resursele financiare publice sunt structurate în:

1. Venituri curente;

2. Venituri din operaţiuni cu capital;

3. Transferuri.

Resursele bugetelor locale au aproximativ aceiaşi structură, cu deosebirea că pe lângă veniturile curente şi cele din capital intervin şi transferurile obţinute din bugetul de stat şi din bugetele de alt nivel.

Conform Legii Republica Moldova “privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” veniturile bugetelor locale include:

1. impozitele şi taxele locale prevăzute în legea privind impozitele şi taxele locale;

2. defalcările, impozitele şi taxele generale de stat determinate prin legea bugetară anuală;

3. transferurile de la Bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare, stabilite conform legislaţiei;

4. încasările de la vânzarea de bunuri patrimoniale ale unităţilor administrativ-teritoriale;

5. alte încasări prevăzute de legislaţie.

Transferuri se efectuează pentru plata salariilor şi contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru resursele energetice – stingerea datoriilor şi plăţile curente.

Resursele instituţiilor publice şi din activităţile autofinanţate sunt formate numai din venituri curente. Ele sunt grupate p domenii de activitate: învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistenţa socială, sport, gospodărie comunală şi locuinţe, cercetarea ştiinţifică, agricultură, alte domenii de activitate.

Resursele Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cuprind venituri curente şi alocaţii de la bugetul de stat şi se împart în fonduri:

89%	Fondul de pensii şi îndemnizaţii
	Fondul de protecţie a familiilor cu copii
	Fondul de şomaj
11%	Fondul de asigurare socială a salariaţilor
	Fondul de rezervă