35. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?

a. prezenţa trombilor în artera pulmonară

b. tumefierea mucoasei bronhiilor

c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii

d. stenoza laringelui

e. tumori mediastinale

36. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?

a. hipersecreţia de mucus bronșic ?

b. tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale

c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii

d. stenoza laringelui

e. spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

37. Respiraţia profundă şi accelerată (hiperpneea) se întâlneste în:

a. efort fizic

b. astm bronşic

c. acidoză nerespiratorie

d. stres psiho-emoţional

e. hipoxie circulatorie

38. Respiraţia frecventă superficială (polipneea) se întâlneşte în:

a. hipercapnie

b. atelectazie pulmonară.

c. edem pulmonar

d. pneumonie

e. acidoză nerespiratorie

39. Respiraţia rară şi profundă (bradipneea) se întâlneşte în:

a. efort fizic

b. stenoza căilor aeroconductorii

c. pneumonie

d. edem pulmonar

e. hipoxie de orice origine

40. Dispneea expiratorie se întâlneste în:

a. pneumonie

b. hipertenzie pulmonară

c. astm bronşic

d. stenoza căilor aeroconductorii

e. atelectazie

41. Acţiune bronhoconstrictoare posedă:

1. histamina

2. serotonina

3. bradikinina

4. PGF2-alfa

5. Excitarea n. vag

42. Acţiune bronhodilatatoare posedă:

1. PGE1

2. PGE2

3. serotonina

4. prostaciclinele

5. PGF2-alfa

43. Ce substanţe biologic active cresc presiunea în circuitul pulmonar?

1. angiotensina II

2. serotonina

3. PGF2-alfa

4. PGE1, PGE2

5. tromboxanul A2

44. Ce substanţe biologic active scad presiunea în circuitul pulmonar?

1. PGI2

2. Factorul natriuretic atrial

3. PGE1, PGE2

4. serotonina

5. bradikinina

45. Ce factori facilitează apariţia distresului respirator acut la maturi:

1. pneumonii totale

2. diverse tipuri de şoc

3. transfuzii masive

4. hipertensiune arterială.

5. sindromul coagulării diseminate intravasculare

45. Mecanismele patogenetice ale sindromului distres respirator acut la maturi sunt:

1. dereglarea troficii endoteliului vaselor pulmonare;

2. creşterea permeabilităţii membranei alveolo – capilare;

3. creşterea elasticităţii parenchimului pulmonar;

4. extravazarea lichidului în alveole;

5. formarea de membrane hialinice.

45. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

acumulare de lichid în interstiţiu pulmonar

acumulare de lichid în cavitatea pleurală

acumulare de lichid în alveole

acumulare de lichid în mediastin

acumulare de lichid în caile aeroconductorii

45. Factorii ce provoacă edemul pulmonar sunt:

1. mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici

2. micşorarea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici

3. blocul drenajului limfatic pulmonar

4. mărirea permeabilităţii peretelui vascular

5. creşterea presiunii oncotice în interstiţiu pulmonar

45. Ce numim emfizem pulmonar ?

a. micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare

b. dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele terminale

c. dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare

d. colabarea parenchimului pulmonar

e. dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II.

45. Veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar este:

1. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor

2. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor

3. dizechilibrul dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea tripsinei

4. dizechilibrul dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea alfa 1 antitripsinei

5. dizechilibrul dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici în favoarea fibrinoliticelor.

45. Sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele sunt:

1. mastocitele

2. neutrofilele

3. monocitele

4. pancreasul exocrin

5. hepatocitele

45. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin

a. mărirea volumului rezidual al plămânilor

2. dispnee inspiratorie

3. micşorarea capacităţii vitale a plămânilor

4. dispnee expiratorie

5. micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă

6. Fiziopatologia aparatului digestiv şi a ficatului

1. Ce prezintă hipersalivaţia?

1. secreţia de salivă peste 2L/24 ore

2. secreţia de salivă peste 1L/24 ore

3. secreţia de salivă peste 1.5L/24 ore

4. secreţia de salivă peste 0.5L/24 ore

5. secreţia de salivă peste 3L/24 ore

2. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

1. la copii în timpul erupţiei dinţilor

2. ingerarea alimentelor uscate

3. stomatitele

4. neoplasme bucale

5. boala Parkinson

3. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei:

1. neutralizarea sucului gastric

2. scăderea pH stomacal

3. creşterea pH stomacal

4. deshidratarea organismului

5. hipervolemia

4. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

1. stările emotive

2. ingerarea alimentelor lichide

3. deshidratarea

4. parotiditele

5. obstrucţia ducturilor salivare

5. Hipersecreţia stomacală poate fi provocată de:

1. cafeină

2. etanol

3. excesul de gastrină

4. excesul de pepsină

5. vagotonie

6. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?

1. creşte

2. scade

3. nu se modifică

4. se dezvoltă chimostaza gastrică

5. se dezvoltă sindromul dumping

7. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?

1. creşte

2. scade

3. nu se modifică

4. constipaţii frecvente

5. diaree

8. Ce reprezintă aclorhidria?

1. lipsa ionilor de Cl în sânge

2. absenţa HCl în sucul gastric

3. lipsa enzimelor în sucul gastric

d.creşterea pH sanguin

4. scăderea pH sanguin

9. Care pot fi cauzele aclorhidriei?

1. carenţa de gastrină

2. gastrite cronice atrofice

3. cancer gastric

4. gastrite hipertrofice

5. ulcer gastric

10. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal:

1. creşterea peristaltismului intestinal

2. scăderea peristaltismului intestinal

3. maldigestie

4. malabsorbţie

5. constipaţii

11. Care pot fi consecinţele vomei?

1. hipokaliemie

2. hiperkaliemie

3. alcaloză

4. acidoză

5. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

12. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului:

1. pancreatitele cronice

2. tumorile pancreatice

3. obturarea ductului pancreatic

4. vagotonia

5. simpaticotonia

13. Care sunt consecinţele insuficienţei secreţiei pancreatice?

1. maldigestia

2. malabsorbţia

3. malnutriţia

4. ulcerogeneza

5. constipaţii

14. Ce reprezintă steatorea?

1. prezenţa grăsimilor în sânge

2. eliminarea excesivă a grăsimilor cu masele fecale

3. acumularea excesivă a grasimilor în parenchimul hepatic

4. eliminarea lipidelor cu urina

5. lipsa grăsimilor în masele fecale

15. Care pot fi cauzele steatoreei?

1. acolia

2. insuficienţa lipazei pancreatice

3. insuficienţa pepsinei

4. colemia

5. hiperlipidemia

16. Ce reprezintă acolia?

1. lipsa bilei în sânge

2. lipsa bilei în intestin

3. prezenţa bilei în sânge

4. decolorarea maselor fecale

5. lipsa bilirubinei în bilă

17. Maldigestia intestinală poate fi provocată de următorii factori:

1. dereglări ale sistemului nervos intramural

2. procese inflamatoаre în tractul gastrointestinal

3. ulcer duodenal

4. activarea tripsinogenului

5. insuficienţa hepatică

18. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor?

1. diaree

2. deshidratare

3. constipaţii

4. hiperhidratare

5. hipoglicemie

19. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

1. hipoproteinemie

2. hipoonchie

3. edeme

4. proteinurie

5. imunodeficienţe

20. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?

a. hiperlipidemie

b. steatoree

c. hipocoagulabilitatea sângelui

d. diaree

e. constipaţii

21. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale:

a. intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin

b. consumul excesiv de alimente proteice

c. constipaţiile

d. diarea

e. insuficienţa hepatică

22. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

a. hipotensiune arterială

b. hipertensiune arterială

c. cefalee

d. hipoglicemie

e. hiperglicemie

23. Care pot fi consecinţele meteorismului?

a. dereglarea digestiei parietale

b. tulburarea digestiei lumenale

c. tulburarea absorbţiei intestinale

d. ocluzia intestinală

e. intensificarea peristaltismului

24. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?

1. hipersalivaţia

b. hiposalivaţia

c. lipsa amilazei salivare

d. lipsa lizozimului

e. reacţia alcalină a salivei

25. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?

a. dereglarea digestiei polizaharidelor

b. dereglarea digestiei dizaharidelor

c. dereglarea digestiei celulozai

d. dereglarea digestiei proteinelor

e. dereglarea digestiei lipidelor

26. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

1. hipotonie

2. hipertonus

3. evacuaţie accelerată

4. chimostaza în stomac

5. vomă

27. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?

1. hipotonie

2. hipertonus

3. evacuaţie accelerată

4. chimostaza în stomac

5. vomă

28. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?

1. survine maldigestia polizaharidelor

2. survine maldigestia proteinelor

3. survine maldigestia lipidelor

4. ameliorarea digestiei gastrice

5. survine maldigestia celulozei

29. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

1. survine maldigestia polizaharidelor

2. survine maldigestia proteinelor

3. survine maldigestia lipidelor

4. ameliorarea digestiei gastrice

5. survine maldigestia celulozei

30. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

1. survine maldigestia polizaharidelor

2. survine maldigestia proteinelor

3. survine maldigestia lipidelor

4. ameliorarea digestiei intestinale

5. survine maldigestia celulozei

31. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?

1. maldigestia polizaharidelor

b. atonie intestinală

c. steatoree

d. amiloree

e. creatoree

32. Ce modificări în digestie se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?

1. derglarea scindării polizaharidelor

2. dereglarea scindării dizaharidelor

3. dereglarea scindării polipeptidelor

4. dereglarea scindării dipeptidelor

5. dereglarea scindării lipidelor

33. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?

1. proteinelor

2. aminoacizilor

3. dizaharidelor

4. monozaharidelor

5. apa

34. Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

1. scindarea polizaharidelor

2. scindarea proteinelor

3. scindarea lipidelor

4. scindarea celulozei

5. sinteza vitaminelor grupei B

35. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

1. proteinelor

2. aminoacizilor

3. sărurilor minerale

4. monozaharidelor

5. apei

36. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?

1. survine hiperglicemia exagerată postprandială

2. survine hipoglicemia pe nemâncate

3. apare fructozemia

4. scade conţinutul de glicogen în ficat

5. creşte conţinutul de glicogen în ficat

37. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?

1. apare hiperglobulinemia

2. apare hipoalbuminemia

3. apare hiperaminoacidemia

4. se dereglează sinteza gama-globulinelor

5. creşte concentraţia de uree în sânge

38. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?

1. apare lipoliza intensă în ficat

2. apare steatoza în ficat

3. creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mică

4. creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mare

5. creşte concentraţia în sânge de acizi graşi neesterificaţi

39. Care sunt modificările biochimice în insuficienţa hepatică?

1. creşterea concentraţiei de uree în sânge

2. hiperamoniemia

3. creşterea concentraţiei aminoacizilor aromatizaţi

4. hipoalbuminemie

5. hipoprotrombinemie

40. Care sunt manifestările biochimice ale colestazei?

1. hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă

2. hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată

3. hipercolesterolemia

4. colalemia

5. hipoprotrombinemia

41. Care sunt manifestările biochimice ale colemiei?

1. hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă

2. hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată

3. hipercolesterolemia

4. colalemia

5. hipoprotrombinemia

42. Care sunt manifestările biochimice din sânge în acolie?

a. hiperchilomicronemia

2. hipochilomicronemia

3. hipercoagularea sângelui

4. colalemia

5. hipoprotrombinemia

43. Care sunt consecinţele obturării ductului cistic ?

1. colalemia

2. colelitiaza

3. acolia

4. supraumplerea cu bilă a vezicei biliare

5. maldigestia lipidelor

44. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

1. hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă

2. colestaza

3. acolia

4. hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată

5. maldigestia lipidelor

45. Care sunt consecinţele obturării ductului hepatic?

1. hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă

2. colestaza

3. acolia

4. hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată

5. maldigestia lipidelor

46. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic premicrozomal?

1. captarea bilirubinei libere din sânge

2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare

4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice

5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

47. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic microzomal?

1. captarea bilirubinei libere din sânge

2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare

4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice

5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

48. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic postmicrozomal?

1. captarea bilirubinei libere din sânge

2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare

4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice

5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

49. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul mecanic intrahepatic?

1. captarea bilirubinei libere din sânge

2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare

4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice

5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

50. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în obturarea ductului coledoc?

1. captarea bilirubinei libere din sânge

2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare

4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice

5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

7. Fiziopatologia rinichilor

1. Mecanismul patogenetic al hematuriei glomerulare:

1. *diapedeza eritrocitelor prin filtrul glomerular hiperpermeabilizat

2. diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi proximi

3. diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi distali

4. traumarea căilor urinare prin calculi renali

5. inflamaţia bazinetelor renale

2. În ce afecţiuni se atestă leucocituria?

1. *Infecţiile căilor urinare

2. Pielonefrite

3. *Glomerulonefrite

4. Necroze tubulare acute

5. Inflamaţia vezicii urinare

3. În ce afecţiuni se atestă lipiduria?

1. *sindromul nefrotic

2. sindromul nefritic

3. *degenerescenţe lipidice a epiteliului tubular

4. insuficienţa hepatică

5. hiperlipidemii

4. Ce provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii renali proximali?

1. *conţinutul sporit de substanţe osmotic active în urina primară

2. insufucienţa hormonului antidiuretic

3. *distrofia epiteliului tubular

4. areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină

5. inflamaţia glomerulilor renali

5. Ce provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii distali şi colectori?

   1. conţinutul sporit de substanţe osmotic active în urina primară

   2. *insufucienţa hormonului antidiuretic

   3. distrofia epiteliului tubular

   4. *areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină

   5. inflamaţia glomerulilor renali

6. Scăderea reabsorbţiei proximale a ionilor de Na este provocată de:

a. *afecţiuni tubulare ereditare

b. *tulburarea reabsorbţiei glucozei

c. *tulburarea reabsorbţiei aminoacizilor

d. insuficienţa de aldosteron

e. hiperaldosteronism

7. Scăderea reabsorbţiei distale a ionilol de Na este provocată de:

?a. *tubulopatii

b. tulburarea reabsorbţiei glucozei

c. tulburarea reabsorbţiei aminoacizilor

d. *insuficienţa de aldosteron

e.* hiperaldosteronism

8. Rezultatul căror afecţiuni este proteiuria tubulară?

   1. *tubulopatii inflamatorii

   2. *tubulopatii distrofice

   3. *tulburări ale limfocirculaţiei în rinichi

   4. *amiloidoza

   5. glomerulonefrita

9. Scăderea reabsorbţiei glucozei poate fi provocată de :

   1. *carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale

   2. glomerulopatii

   3. tubulopatii distale

   4. *tubulopatii proximale

   5. *diabet zaharat

10. Ce afecţiuni provoacă aminoaciduria?

1. *carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale

2. glomerulopatii

3. tubulopatii ereditare distale

4. *tubulopatii erediatre proximale

5. *afecţiuni hepatice cu hiperaminoacidemie

11. Ce factori determnină capacitatea rinichilor de diluţie şi concentrare a urinii?

1. *activitatea diferenţiată a segmentelor tubului urinifer

2. *particularităţile irigaţiei sanguine peritubulare

3. *concentraţia hormonului antidiuretic

4. *concentraţia aldosteronului

5. permeabilitatea filtrului renal

12. În ce patologii se atestă dereglarea proceselor de diluţie şi concentrare a urinii?

a. *diabetul insipid renal

b. tubulopatii

c. nefrite intersitiale cronice

d. pielonefrite cronice

e. glomerulopatii

13. În ce patologii se atestă hipostenuria:

a. diabet zaharat

b. *diabet insipid

c. necroză tubulară

d. glomerulonefrita acută

e.* hiperhidratare

14. În ce patologii se atestă hiperstenuria ?

a. *diabet zaharat

b. diabet insipid

c. necroză tubulara

d. *deshidratare

c. hiperhidratare

15. În ce cazuri se atestă izostenuria?

a.* insuficienţa renală cronică

b. glomerulopatii acute

c. cistită

d. uretrita

e. hipoaldosteronism

16. Ce dereglări include sindromul nefrotic?

a. *proteinurie

b. *hipoalbuminemie

c.* hiperlipidemie

d. *edeme

e. hipertensiune arterială

17. Ce fenomene patologice include sindromul nefritic?

a. *hematurie

b. edeme

c. *hipertensiune arteriala

d. *oligurie, proteinurie

e. hiperlipidemie

18. Acidoza canaliculară proximală se dezvoltă ca rezultat al:

?a.* tulburării secreţiei ionilor de H

b. *tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi

c. tulburării reabsorbţiei amoniacului

d. * administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei

c. *sindromului Fanconi

19. Acidoza canaliculară distală se dezvoltă ca rezultat al:

a.* tulburării secreţiei ionilor de H

b. tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi

?c. *tulburării reabsorbţiei amoniacului

d. administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei

c. scăderii vitezei filtraţiei glomerulare

20. Ce factori reglează secreţia reninei?

a. *perfuzia sanguină renală

b. *variaţiile sodiului plasmatic

c. *volumul de sînge circulant

d.* creşterea influienţelor vegetative simpatice

c. creşterea nivelului de aldosteron

21. Care sunt funcţiile endocrine ale rinichilui?

a. *increţia de eritropoetină

b. *secreţia paracrină de prostaglandine vasodilatatoare

c. increţia de angiotensină

d. *activarea locală a sistemului kalicrein- kininic

e. *increţia de renina

22. Cauzele insuficienţei renale acute de origine prerenală includ:

a. *hipovolemii severe

b.* insuficienţa cardiacă cu scăderea debitului sanguin

c. *şoc

d. *stenozarea arterei renale

e. dilatarea arterei renale

23. Etiologia insuficienţei renale acute intrinseci include:

a. *acţiunea factorilor nefrotoxici

b. hemoliză masivă

c. necroza masivă a muşchilor scheletici

d. constricţii ale arterei renale

e. dilatarea arterei renale

24. Cauzele insuficienţei renale acute de origine postrenală includ:

a. acţiunea factorilor nefrotoxici

b. *obstrucţia căilor urinare

c. necroza masivă a muşchilor scheletici

d. constricţii ale arterei renale

e. dilatare ale arterei renale

25. Principalele sindroame întâlnite în insuficienţa renală acută sunt:

a. *sindromul urinar

b. *sindromul umoral

c. *sindromul clinic

d. sindromul nefrotic

e. sindromul nefritic

26. Care sunt manifestările sindromului urinar din cadrul IRA?

a. *Oligurie

b.* Poliurie

c. *izostenurie

d. *hiposteinurie

e. hematurie

27. Care sunt manifestările sindromului umoral din cadrul IRA?

a. *retenţia metaboliţilor azotaţi

b. *hiperhidratare

c. deshidratare

d.* tulburări acidobazice şi electrolitice

e. anemie

28. Care sunt manifestările sindromului clinic din cadrul IRA?

a. retenţia metaboliţilor azotaţi

b. *dereglări ale ritmului respirator

c. *dereglari cardiovasculare

d. *tulburări hematologice

e.* tulburări neuropsihice

29. Enumeraţi cauzele insuficienţei renale cronice:

a. *Afecţiuni glomerulare primare şi secundare

b. *afecţiuni tubulo-interstiliale

c. * afecţiuni vasculare renale

d. hipovolemii severe

b. insuficienţa cardiacă acută

30. Care este succesivitatea evoluţiei insuficienţei renale acute?

a. *perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, însănătoşire

b. perioada incipientă, poliurică, oligoanurică, însănătoşire

c. perioada incipientă, de compensare , poliurică, insănătoşire

d. perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, uremică.

e. perioada incipientă, oligoanurică, dismetabolică, uremică, însănătosire.

31. Care sunt factorii ce sporesc filtraţia plasmei sanguine prin filtrul renal?