2.5. Organe cu atribuţii şi răspunderi în domeniul finanţelor publice

La soluţionarea problemelor financiare participă o multitudine de organe şi anume:

1. Organe care fac parte din sistemul democraţiei reprezentative (organele puterii centrale şi locale de stat):

• Parlamentul;

• Consiliile raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale.

2. Organe care fac parte din autoritatea administrativă (organele administraţiei de stat centrale şi locale):

• Guvernul;

• Ministerele;

• Alte organe centrale ale administraţiei publice de stat;

• Prefecturile şi primăriile.

3. Organe financiare specializate ale puterii executive, compartimente financiare din unităţile economice şi instituţii:

• Ministerul Finanţelor Publice;

• Băncile;

• Societăţile de asigurări şi reasigurări;

• Compartimente financiare din ministere şi alte organe centrale ale administraţiei de stat, din prefecturi şi primării, din întreprinderi şi instituţii.

Anumite organe, dintre cele prezentate anterior, sunt investite, prin lege, cu dreptul de a lua decizii şi de a controla modul de aplicare a acestora. Altele, au atribuţii precise pe linie de planificare financiară, îndrumare şi control.

Parlamentul, ca organ reprezentativ al ţării şi unică legiuitoare, dezbate şi acceptă programul Guvernului care trasează liniile directoare ale politicii economice şi financiare şi controlează aplicarea acestora, aprobă legea finanţelor publice, aprobă prin lege impozitele şi taxele, şi alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetului administraţiei centrale de stat; legea privind organizarea şi funcţionarea ministerelor, legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi etc.

Guvernul, ca organ suprem al administraţiei de stat, elaborează proiectul bugetului administraţiei centrale de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şi al contului general anual de execuţie a bugetului şi le supune spre aprobare Parlamentului; aprobă şi răspunde de realizarea prevederilor bugetare; exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţe. Sarcinile:

a) stabileşte funcţiile ministerelor, departamentelor, coordonează activitatea lor şi exercită controlul asupra ei;

b) elaborează şi implementează în practică hotărâri în domeniul finanţelor;

c) examinează periodic situaţia financiară în economie, execuţia bugetului public naţional şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului financiar.

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public. Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.

Curtea de Conturi controlează:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

b) formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;

d) utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

e) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi a altor forme de asistenţă financiară din partea statului;

f) executarea, raţionalitatea şi eficienţa tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;

g) procesul de deetatizare şi privatizare a patrimoniului statului;

h) activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern;

i) emisiunea banilor, utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;

j) alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Sînt supuse reviziei financiare:

a) Aparatul Parlamentului, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituţională, Aparatul Guvernului, Curtea Supremă de Justiţie, Judecătoria Economică de Circumscripţie, Procuratura Generală, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comisia Electorală Centrală;

b) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative, Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.

  Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, dacă acestea:

a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului;

b) administrează, în baza unui contract, bunuri aparţinînd domeniului patrimoniului public;

c) dispun de capital social integral de stat sau mai mult de 50 la sută din el aparţine statului.

Ministerul Finanţelor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aplică strategia şi programul Guvernului în domeniul orientării economiei şi al finanţelor publice şi are următoarele funcţii:

a) elaborează şi realizează politica bugetar-fiscală;

b) elaborează proiectul bugetului de stat şi stabileşte relaţiile între bugete;

c) asigură execuţia de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial;

d) efectuează controlul asupra execuţiei bugetului de stat prin analiza veniturilor încasate şi controlul utilizării raţionale a resurselor bugetare;

e) elaborează proiecte de legi şi alte acte normative în domeniul finanţelor;

f) gestionează creditul public, datoria internă şi externă.

g) îndrumă organele financiare teritoriale în probleme ce vizează elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor locale.

Trezoreria este un departament din competenţa Ministerului Finanţelor ce înfăptuieşte execuţia de casă a bugetului prin încasarea veniturilor în contul bugetului de stat şi efectuarea cheltuielilor bugetare prevăzute.

Primarul asigură executarea deciziilor consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale şi: pregăteşte proiectul bugetului local. Este ordonator principal de credite.

Serviciul fiscal de stat. (Inspectoratul fiscal de stat, teritorial). Serviciul fiscal de stat controlează modul de calcul corect şi revărsare deplină şi la termen a obligaţiilor fiscale. Funcţiile:

a) efectuează controlul fiscal;

b) asigură execuţia silită a obligaţiilor fiscale;

c) rezolvă reclamaţiile contribuabililor;

d) emite ordine şi alte acte normative cu caracter fiscal.

Banca Naţională stabileşte şi coordonează politica monetar-creditară a statului, ce are ca obiectiv menţinerea stabilităţii valutei naţionale.

Bibliografie:

1. Matei Gh., Finanţe generale, Craiova, 1994

2. Stratulat O., Mecanismul financiar, Chişinău, 1998

3. Văcărel Iu., Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2001

4. Moşteanu T „Finanţe publice”, Ed. Universitară, Bucureşti 2004.

11