- •1) Scopul, sarcinile şi conţinutul ciclului de prelegeri „Tehnologia materialelor de construcţie”.
- •2. Principii de bază ale extragerii metalelor din minereuri. Materia primă şi procesele fizico-chimice la elaborarea fontei. Produsele furnalului. Problemele ecologice.
- •4. Metalurgia cuprului. Materii prime. Procesele fizico-chimice la elaborarea Cu.
- •5. Metalurgia aluminiului. Materii prime. Procesele fizico-chimice la elaborarea Al.
- •6. Repere teoretice asupra prelucrări materialelor metalice prin deformare plastică. Legile deformării plastice. Efectul temperaturii asupra procesului (încălzirea şi instalaţii de încălzire).
- •7. Prelucrarea prin laminare. Noţiuni generale. Condiţia laminării. Clasificarea laminoarelor. Sortimente de laminate. Succesiunea laminării profilelor, tablelor şi ţevilor.
- •11. Matriţarea. Esenţa procesului şi schemele de matriţare. Domeniu de utilizare. Tehnologia matriţării în dependenţă de utilaj.
- •12. Prelucrarea tablelor prin forfecare şi deformare plastică. Prelucrarea prin: ştanţare, ambutisare, fasonare (răsfrîngere, îndoire, lărgire).
- •8. Extrudarea. Esenţa procesului. Scule şi utilaje. Caracteristica profilelor extrudate.
- •9. Tragerea. Scheme tehnologice de tragere a barelor şi ţevilor. Caracteristica profilelor extrudate.
- •10. Forjarea liberă. Operaţii de forjare. Utilaj folosit la forjare şi matriţare.
- •13. Metalurgia pulberilor. Obţinerea pieselor din pulberi. Metode de elaborare a pulberilor. Procesul tehnologic de fabricare a pieselor din pulberi.
- •14. Executarea pieselor prin turnare. Clasificarea proceselor de turnare. Proprietăţile de turnare a aliajelor şi influenţa lor la formarea piesei turnate. Structura formelor de turnare.
- •15. Turnarea în forme temporare. Formarea mecanizată. Materiale pentru formare şi miezuire.
- •16. Tehnologia obţinerii piesei turnate. Metode speciale de turnare. Turnarea de precizie cu model fuzibil. Turnarea în forme coji. Caracteristica tehnico-economică a pieselor turnate.
- •17. Turnarea în forme metalice (cochile, sub presiune centrifugă), şi domeniul de utilizare.
- •18. Analiza tehnologicităţii piesei turnate şi proiectarea modificărilor constructive. Proiectarea formelor. Protejarea mediului ambiant în secţiile de turnare
5. Metalurgia aluminiului. Materii prime. Procesele fizico-chimice la elaborarea Al.
Din categoria metalelor usoare,aluminiul are cea mai larga utilizare in industrie. Ca element component al solului el reprezinta 7,5%. El se gaseste in natura numai sub forma de minereu. Principalul aluminiu este bauxita. Alumina pura se poate obtine prin metoda aluminat de Na sau de Ca. sub forma de aluminiu electrolitic se utilizeaza la fabricarea conductoarelor electrice, in chimie si metalurgie ca dezoxidant si sub forma de aliaje in constructia de masini, in special nave aeriene. Alijele cele mai frecvente ale aluminiului sunt Al-Si, Al-Si-Cu, Al-Si-Mg. aliajele aluminiului se caracterizeaza prin temperatura de topire ,rezistenta mecanica,greutate specifica redusa.
6. Repere teoretice asupra prelucrări materialelor metalice prin deformare plastică. Legile deformării plastice. Efectul temperaturii asupra procesului (încălzirea şi instalaţii de încălzire).
Deformarea plastica totala a materialelor este componenta deformarii plastice si elastice. Deformarea elastica are loc cind materialele sunt solicitate de forte externe prin deplasarea atomilor din pozitia stabila a retelei cristaline de la 0.01-0.03 a perioadei retelei. Legea volumului constant –materialul pina la deformare,pastreaza volumul cons. dupa deformare V0=V1. Legea deformatiilor elastice in timpul deformarii plastice – se utilizeaza numai in caz de proiectare. Legea rezistentei minime- la deformarea plastica materialul va curge in directia rezistentei minime, deplasarea materialului pe directia fortelor exterioare. Legea aparitiei si echilibrului eforturilor interioare suplimentare- la deformarea plastica apare eforturi interioare in material ce se opun deformarii si se autoechilibreaza dupa inlaturarea eforturilor. Legea similitudinii- pt aceleasi conditii de deformare a 2 corpuri geometrice similare au masuri diferite si tensiunile sunt egale,proportionale.
7. Prelucrarea prin laminare. Noţiuni generale. Condiţia laminării. Clasificarea laminoarelor. Sortimente de laminate. Succesiunea laminării profilelor, tablelor şi ţevilor.
Laminarea este metoda de prelucrare prin deformare plastica la care materialul este obligat sa treaca fortat printre 2 cilindri in rotatie. Laminarea se poate efectua intre cilindrii netezi in cazul produselor plate sau canale inelare numite calibre practicate in corpul cilindrilor de lucru. Prin laminare se obtin bare cu sectiune patrata,rotunda,hexagonala,ovala de dimensiuni standartizate. Laminarea poate fi determinata prin valorile absolute si relative de deformare,si nr de treceri. Procesul de laminare poate fi caracterizat cu urmatorii coeficienti de deformare: coeficientul de reducere,de latire,de lungime. La laminare se respecta una din legile de baza si este legea volumului constant. Principalul utilaj folosit la laminare se numeste laminor. Laminorul este un complex tehnologic de masini si agregare care executa nu numai laminarea propriu-zisa,ci si transportul si prelucrarea ulterioara.