- •Totalizarea nr. 3 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene. Spirochetoze. Complement simplu
- •Posedă acţiune fibrinolitică
- •Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
- •Fimbrii
- •Fimbrii
- •De dimensiuni medii, lucioase verzui e. Surii, mari, lucioase
- •85 T. Pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::
- •86 T. Pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
- •Tinsdale
- •Hemolizine
- •Hemolizine
- •111. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
- •Complement multiplu
- •Proteina m
- •Hemolizinele
- •Capsula polizaharidică
- •Endocardice
- •N. Gonorrhoeae
- •N. Meningitidis
- •Bovinele
- •Porcinele
- •Bovinele
- •Prin intermediul acarienilor
- •Septicemie
- •Geloză hepatică
- •Bulion hepatic
- •Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
- •Pulmonară
- •Septicemică
Articulare
Oculare
Meningiene
Endocardice
E. Peritoneale
49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
N. sicca
N. Gonorrhoeae
N. subflava
N. flavescens
N. Meningitidis
50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
Sunt foarte fragile în mediul extern
Sunt rezistente la factorii mediului
Cresc în condiţii anaerobe
Sunt carboxifile
Se cultivă numai la 370C
51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
Endo
Geloză-sânge
Geloză alcalină
Geloză ser
Geloză semilichidă
52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
Treponema pallidum
Borrelia burgdorferi
Clostridium perfringens
Neisseria gonorrhoeae
Leptospira pomona
53. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
De precipitare
De neutralizare
Wright
Huddleson
E. De hemaglutinare directă
54. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
Vi
M
K
A
H
55. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
B. melitensis
B. pertussis
B. abortus
B. bronhiseptica
B. suis
56. Sursa infecţiei în bruceloză:
Persoanele bolnave
Caprinele
Bovinele
Suinele
Ecvinele
57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
Persoanele bolnave
Caprinele şi ovinele
Porcinele
Artropodele infectate
Bovinele
58. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
Prin intermediul acarienilor
Aerogen
Consum de lapte contaminat
Contact cu animalele bolnave
Prin înțepătura ţânţarilor
59. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
Septicemie
Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E Pneumonii interstiţiale
60. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
Sânge
Exsudat articular
Urină
Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
62. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
Geloză hepatică
Mediul Sabouraud
Bulion hepatic
Geloză salină cu gălbenuş de ou
Geloză sânge
63. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
Însămânţarea pe mediul Francis
Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
Însămânţarea pe mediul McCoy
64. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
Aspirat din bubonul tularemic
Sputa
Sânge pentru hemoculturi
Urina
Bila
65. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
Ulcero-ganglionară
Paralitică
Pulmonară
Tifoidică
Hemolitico-uremică
66. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
Ulcero-ganglionară
Oculo-ganglionară
Pulmonară
Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
67. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
Prin contact direct cu persoanele bolnave
Pe cale digestivă (apă, alimente)
Pe cale aerogenă
68. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
69. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
În organism formează o capsulă polipeptidică
Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
Sunt imobili
Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
70. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
Neisser
Ziehl-Neelsen
Burri-Gins
Aujeszky
Gram
71. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
Capsula
Factor edematogen
Factor protector
Factor letal
Endotoxina
72. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
Cutanată
Pulmonară
Intestinală
Bubonică
E. Anginoganglionară
73. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
74. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
Anatoxina nativă anti- B. anthracis
Antraxina
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
75. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
Prin înţepătura păduchilor
Prin intermediul puricilor
Pe cale aerogenă
Prin contact direct cu animalele bolnave
Pe cale alimentară
76. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
