Добавил:
Upload Опубликованный материал нарушает ваши авторские права? Сообщите нам.
Вуз: Предмет: Файл:
teste rom tot 4 _2014.doc
Скачиваний:
1
Добавлен:
01.07.2025
Размер:
284 Кб
Скачать
☆
  1. Articulare

  2. Oculare

  3. Meningiene

  4. Endocardice

E. Peritoneale

49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:

  1. N. sicca

  2. N. Gonorrhoeae

  3. N. subflava

  4. N. flavescens

  5. N. Meningitidis

50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:

  1. Sunt foarte fragile în mediul extern

  2. Sunt rezistente la factorii mediului

  3. Cresc în condiţii anaerobe

  4. Sunt carboxifile

  5. Se cultivă numai la 370C

51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:

  1. Endo

  2. Geloză-sânge

  3. Geloză alcalină

  4. Geloză ser

  5. Geloză semilichidă

52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:

  1. Treponema pallidum

  2. Borrelia burgdorferi

  3. Clostridium perfringens

  4. Neisseria gonorrhoeae

  5. Leptospira pomona

53. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:

  1. De precipitare

  2. De neutralizare

  3. Wright

  4. Huddleson

E. De hemaglutinare directă

54. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:

  1. Vi

  2. M

  3. K

  4. A

  5. H

55. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:

  1. B. melitensis

  2. B. pertussis

  3. B. abortus

  4. B. bronhiseptica

  5. B. suis

56. Sursa infecţiei în bruceloză:

  1. Persoanele bolnave

  2. Caprinele

  3. Bovinele

  4. Suinele

  5. Ecvinele

57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:

  1. Persoanele bolnave

  2. Caprinele şi ovinele

  3. Porcinele

  4. Artropodele infectate

  5. Bovinele

58. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

  1. Prin intermediul acarienilor

  2. Aerogen

  3. Consum de lapte contaminat

  4. Contact cu animalele bolnave

  5. Prin înțepătura ţânţarilor

59. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:

  1. Septicemie

  2. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă

  3. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)

  4. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos

E Pneumonii interstiţiale

60. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:

  1. Sânge

  2. Exsudat articular

  3. Urină

  4. Conținutul rozeolelor

E. Biopsii ganglionare

62. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:

  1. Geloză hepatică

  2. Mediul Sabouraud

  3. Bulion hepatic

  4. Geloză salină cu gălbenuş de ou

  5. Geloză sânge

63. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

  1. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

  2. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi

  3. Însămânţarea pe mediul Francis

  4. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou

  5. Însămânţarea pe mediul McCoy

64. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:

  1. Aspirat din bubonul tularemic

  2. Sputa

  3. Sânge pentru hemoculturi

  4. Urina

  5. Bila

65. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:

  1. Ulcero-ganglionară

  2. Paralitică

  3. Pulmonară

  4. Tifoidică

  5. Hemolitico-uremică

66. În tularemie se disting următoarele forme clinice:

  1. Ulcero-ganglionară

  2. Oculo-ganglionară

  3. Pulmonară

  4. Cutanată cu erupţii variceliforme

E. Meningoencefalitică

67. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

  1. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)

  2. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave

  3. Prin contact direct cu persoanele bolnave

  4. Pe cale digestivă (apă, alimente)

  5. Pe cale aerogenă

68. Francisella tularensis are următoarele biovariante:

A F. tularensis nearctica

B F. tularensis rodentium

C F. tularensis holarctica

D F. tularensis orientalis

E F. tularensis centroasiatica

69. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:

  1. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar

  2. În organism formează o capsulă polipeptidică

  3. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula

  4. Sunt imobili

  5. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen

70. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:

  1. Neisser

  2. Ziehl-Neelsen

  3. Burri-Gins

  4. Aujeszky

  5. Gram

71. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

  1. Capsula

  2. Factor edematogen

  3. Factor protector

  4. Factor letal

  5. Endotoxina

72. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:

  1. Cutanată

  2. Pulmonară

  3. Intestinală

  4. Bubonică

E. Anginoganglionară

73. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:

  1. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente

  2. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat

  3. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată

  4. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri

  5. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită

74. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

  1. Anatoxina nativă anti- B. anthracis

  2. Antraxina

  3. Vaccin viu atenuat

  4. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis

  5. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis

75. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

  1. Prin înţepătura păduchilor

  2. Prin intermediul puricilor

  3. Pe cale aerogenă

  4. Prin contact direct cu animalele bolnave

  5. Pe cale alimentară

76. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:

Соседние файлы в предмете [НЕСОРТИРОВАННОЕ]