3. Banii ca instrument a economiei de schimb. Teoriile banilor.

Apariţia banilor şi evoluţia lor au trecut prin 4 faze:

1. Faza în care în calitate de echivalent de schimb serveau unele mărfuri mai frecvent solicitate (sarea, vitele, pieile);

2. Faza în care în calitate de echivalent general devin lingourile metalice (aur, argint, cupru);

3. Faza în care în calitate de echivalent devine moneda bătută (prima monedă a apărut în China sec. XI î. Chr.)(prima personalitate a cărei chip a apărut pe monedă – Alexandru Macedon) (până în anii ’20 moneda a rămas ca element de circulaţie);

4. Faza în care în calitate de echivalent general apar banii de hârtie (primii bani de hârtie au apărut în China sec. XII)

Actualmente principalele forme de bani sunt:

1. Banii metalici numită monedă divizionară ;

2. Banii de hârtie numite bilete bancare (bani în numerar);

3. Banii scripturali (de cont):

a) cecurile;

b) viramentul – transferarea banilor de pe un cont pe altul;

c) carduri (master, visa).

Funcţiile banilor:

1. Funcţia de măsură a valorii; valoarea exprimată în bani a mărfii constituie preţul ei.

Banii îndeplinesc funcţia de măsură a valorii mărfii în mod ideal (abstract).

2. Funcţia de mijloc de circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

Această funcţie prevede existenţa banilor reali).

3. Funcţia de mijloc de plată. Această funcţie cuprinde operaţiunile de plată a salariilor, creditelor şi a altor plăţi obligatorii.

4. Funcţia de acumulare. Dacă în trecut ca mijloc de acumulare şi tezaurizare serveau monedele din aur şi argint, atunci actualmente acumularea banilor servesc obiect de folosinţă îndelungată: terenuri, aur, pietre scumpe, apartamente etc.

5. Funcţia de bani universali. Până la mijlocul sec. XX în calitate de bani universali servea aurul. Actualmente această funcţie este îndeplinită de către lira sterlina engleza, euro, dolarul American, eul japonez)

Rolul economic al banilor:

1. Banii servesc ca etalon general al schimbului pentru toate mărfurile şi serviciile;

2. Banii contribuie la atragerea şi utilizarea eficientă a factorilor de producţie (muncă, resurse, capital);

3. Banii servesc drept instrument de distribuire şi redistribuire a bunurilor în societate;

4. Banii servesc drept instrument de control financiar al tuturor activităţilor economice;

5. Banii contribuie la sporirea productivităţii muncii şi rentabilităţii (eficienţei) producţiei la nivel micro şi macroeconomic

Actualmente, moneda trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

1. Trebuie să fie acceptabila de toţi agenţii economici;

2. Trebuie să fie durabilă în timp, adică să aibă o durată îndelungată de viaţă;

3. Trebuie să sa fie convenabilă în tranzacţiile de cumpărare-vânzare;

4. Trebuie să fie identică;

5. Trebuie să aibă o capacitate înaltă de cumpărare;

6. Trebuie să fie divizibilă, contribuind la exercitarea operaţiunilor şi afacerilor de diferite dimensiuni;

7. Trebuie să fie apărată orice falsificare.

Masa monetară – totalitatea instrumentelor băneşti de care dispune ţara respectivă la momentul dat.

Masa monetară include următoarele elemente:

1. Banii în numerar (metalici şi hârtie) – ce asigură acoperirea tranzacţiilor comerciale;

2. Banii scripturali (disponibilităţile semi monetare, ce relativ uşor pot fi transformaţi în bani în numerar (lichidităţi)).

Referitor la circulaţia banilor există mai multe teorii:

1. Teoria Metalistă a banilor – ce a apărut în epoca mercantelistă. Potrivit acestei teorii valoarea şi capacitatea de cumpărare a monedei (banilor) depinde de cantitatea metalelor preţioase reflectată în moneda respectivă.

2. Teoria Nominalistă a banilor, potrivit căreia banii reprezintă un instrument de calcul care este determinat de către organele statale.

3. Teoria cantitativă a banilor, potrivit căreia valoarea şi capacitatea de cumpărare a banilor depinde de cantitatea lor aflată în circulaţie: cu cât există mai mulţi bani cu atât valoarea lor scade şi invers.

4. I. Fisher – o variantă a teoriei cantitative a banilor, potrivit căreia valoarea banilor depinde de volumul de mărfuri, de nivelul de preţuri şi de viteza de rotaţie a unităţii monetare.

5. Teoria Monetaristă a banilor, formulată de Milton Freedman – potrivit căreia cantitatea de bani aflată în circulaţie trebuie să crească cu acelaşi ritm de sporire a produsului intern brut

Tema4