- •Limba română
- •Prof. Florin Popa partea I - vocabularul
- •Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
- •Partea a II-a – fonetica
- •III. 1. 1. Substantivul
- •Partea a III-a – gramatica
- •A. Substantivul d. Pronumele
- •A. Subiectul b. Predicatul
- •Legătura dintre morfologie şi sintaxă
- •III. 1. Morfologia - părţi de vorbire flexibile
- •Genurile substantivelor
- •Numărul substantivelor
- •Cazuri speciale
- •Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivelor
- •Schimbarea valorii gramaticale
- •Valorile stilistice ale substantivului
- •III. 1. 2. Articolul
- •Felurile articolului
- •III. 1. 3. Adjectivul
- •Gradele de comparaţie ale adjectivului
- •Adjective fără grade de comparaţie
- •Valorile stilistice ale adjectivului
- •III. 1. 4. Numeralul
- •Valorile numeralului
- •III. 1. 5. Pronumele
- •Pronumele cu forme personale
- •Funcţii sintactice
- •III. 1. 6. Verbul
- •Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă :
- •Clasificarea verbelor
- •Diatezele verbului
- •Modurile verbelor
- •Valorile stilistice ale verbului :
- •Părţi de vorbire neflexibile
- •III. 1. 7. Adverbul
- •Ortografia adverbelor
- •III. 1. 8. Prepoziţia
- •Ex. : Ei mergeau către sud. [ prepoziţia "către" leagă complementul "sud" de verbul (cu funcţie sintactică de predicat) "mergeau"]. Clasificarea prepoziţiilor
- •Locuţiuni prepoziţionale
- •III. 1. 9. Conjuncţia
- •Locuţiunile conjuncţionale
- •Clasificarea conjuncţiilor
- •III. 1. 10. Interjecţia
- •Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă :
- •III. 2. Sintaxa
- •III. 2. 1. Sintaxa propoziţiei
- •III. 2. 1. 1. Predicatul
- •III. 2. 1. 2. Subiectul
- •III. 2. 1. 3. Atributul
- •III. 2. 1. 4. Complementul
- •2. Complementul indirect
- •3. Complementul de agent
- •Trecând verbul la diateza activă , complementul de agent devine subiect,iar subiectul complement direct.
- •Ex. : De tine a fost adusă scrisoarea ?
- •7. Complementul circumstanţial de cauză
- •Complementul circumstanţial de scop
- •III. 2. 2. Sintaxa frazei
- •Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziţii legate prin înţeles. Numărul propoziţiilor dintr-o frază este egal cu numărul predicatelor exprimate şi neexprimate.
- •Corespondenţa dintre părţile de propoziţie şi propoziţiile subordonate
- •Legătura dintre cele două părţi ale sintaxei
- •Expansiunea şi contragerea
- •Datorită corespondenţei dintre părţile de propoziţie şi subordonate , primele pot fi transformate în propoziţii subordonate , iar cele din urmă în părţi de propoziţie corespunzătoare.
- •Transformarea ( dezvoltarea ) părţilor de propoziţie în propoziţii subordonate corespunzătoare se numeşte expansiune.
- •Propoziţia subordonată subiectivă ( sb ) îndeplineşte rolul de subiect al propoziţiei regente.
- •Punctuaţia
- •Incorect : Vulpea 1/ care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. 1/
- •Virgulă de propoziţia regentă.
- •Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă (cv) indică
- •În orice situaţie , ea se desparte prin virgulă de regentă.
- •Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă (cns) determină un verb , un adjectiv , un adverb şi arată urmarea acţiunii sau însuşirii din regentă.
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
A. DERIVAREA este formarea unor cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor.
¤ - Familia lexicală este totalitatea cuvintelor formate de la acelaşi radical.
Exemplu : a citi , citire , cititor , cititoare , citeţ , neciteţ , citibil , necitibil , a reciti , recitire .
Cuvintele care aparţin aceleaşi familii lexicale sunt înrudite în plan semantic.
Cuvântul de bază este cuvântul de la care se formează familii de cuvinte.
Cele mai frecvente categorii de la care se formează familii de cuvinte sunt substantivele,adjectivele,verbele şi adverbele.
Exemple : şcoală - şcolar - şcolăresc - şcolărime - preşcolar - a şcolări - a şcoli - şcolăriţă. şcol = radical.
a lucra - lucrătură - lucrare - lucrător - prelucra - prelucrare - prelucrător - prelucrabil - prelucrat - nelucrat. lucr = radical.
RADICALUL este elementul comun tuturor cuvintelor dintr-o familie şi care conţine sensul lexical al cuvintelor.
PREFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete aşezate înaintea radicalului pentru a forma cuvinte noi.
Exemple : prefixul "ne" - nestatornic,necunoscut,neştiinţă,nevăzător,neputincios etc.
prefixul "re" - reface,recăsători,reamenaja,remuşcare,revenire etc.
prefixul "des" - descleia,despături,desprinde,desconcentra,descătuşa etc.
prefixul "stră" - străfulgera,strămoş,străluci,străfund,strănepot etc.
prefixul "anti" - antirăzboinic,anticomunist,antiumanitar,anticultural etc.
prefixul "răs" - răscruce,răscroi,răsputere,răsfoi,răspoimâine etc.
SUFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete adăugate după radical pentru a forma cuvinte noi.
Exemple : Sufixe substantivale : "ar" - şcolar,pădurar. "ime"- mulţime,micime. "aş"-armaş,arcaş. "tor"-- scriitor,educator. "eală"- cocoşeală,socoteală. "et"- puiet,sticlet. "iş"- răriş,desiş.
Sufixe adjectivale : "esc"- copilăresc,codrenesc. "iu"- auriu,argintiu. "os"- osos,călduros. "icios"- albicios."ăreţ" plângăreţ,cântăreţ.
Sufixe verbale : "ui"- prăfui,dărui. "ăi"- măcăi, cârăi. "iza"- abstractiza, cotiza. "ona"- confecţiona, direcţiona.
Sufixe adverbiale : "eşte"- bătrâneşte,prosteşte. "mente"- actualmente,moralmente."iş"- pieptiş, făţiş.
B. COMPUNEREA este formarea unui cuvânt cu sens nou din două sau mai multe cuvinte existente deja în limbaj.
a. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă,untdelemn,cuminte,binefăcător,unsprezece, orişicine,niciodată, deasupra, binevoi,dedesubt etc.
b. Compunerea prin alăturare:bun-simţ,prim-ministru,Valea Călugărească,nou-născut,o mie trei sute,după-amiază,de către etc.
c. Compunerea prin abreviere : CEC,ONU,NATO,TAROM,RATB,OZN,SNCFR,PDSR,PNŢCD etc.
C. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE este formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta ( schimbarea categoriei lexico-gramaticale ).
Adjectivul a devenit substantiv : Leneşul mai mult aleargă.
Adjectivul a căpătat valoare de adverb : Învaţă greu o limbă străină.
Substantivul a devenit adverb : Toamna se numără bobocii.
Substantivul a devenit adjectiv : Avea o inimă bărbată.
Participiul este folosit ca substantiv : Rănitul capătă de urgenţă îngrijire medicală.
Participiul este folosit ca adjectiv : Am găsit uşa deschisă.
Pronumele a devenit substantiv : Se ocupă de nimicuri.
Pronumele a devenit adverb de mod : Ce mult s-a schimbat oraşul nostru !.
Adverbul a căpătat valoare de substantiv : Iubeşte-ţi aproapele !.
D. ÎMPRUMUTURILE sunt cuvinte luate din alte limbi.
Exemple : camping,desing,feedback,outsider, management gentleman (din limba engleză) , bleu , mignon, recamier,faleză, coulomb (din limba franceză), şniţel,şvaiţer,gestapo, rontgen,bliţ (din limba germană), adagio,arpegiu,chitară, solfegiu,tenor,reumatism (limba italiană).
Multe dintre acestea s-au adaptat fonetic (şi-au schimbat forma) la regulile limbii române.
