7. Complementul circumstanţial de cauză

Complementul circumstanţial de cauză este partea secundară de propoziţie care determină un verb (locuţiune verbală), un adjectiv , adverb sau interjecţie. Arată cauza unei acţiuni , a unei stări sau a unei însuşiri.

Răspunde la întrebările : din ce pricină ? , din ce cauză ?.

Complementul circumstanţial de cauză se exprimă prin :

 Substantive în cazurile acuzativ precedate de prepoziţiile de , dintre , pentru , la , pe , în etc. sau de locuţiunile prepoziţionale din cauză de , din motiv de , genitiv cu locuţiunile prepoziţionale din cauza , din pricina şi dativ cu prepoziţia datorită .

Ex. : A îngheţat de frig . ( de frig = complement circumstanţial de cauză exprimat prin substantiv comun, nr.singular,gen neutru,caz Ac.,precedat de prepoziţia “de”,răspunde la întrebarea “din ce cauză a îngheţat ?”)

Ex. : A întârziat din cauza autobusului . ( din cauza autobusului = complement circumstanţial de cauză exprimat prin substantiv comun,gen neutru,nr.singular,caz G.,precedat de locuţiunea prepoziţională “din cauza”,răspunde la întrebarea “din ce cauză a întârziat ?”)

Ex. : Maşina a alunecat datorită poleiului . (datorită poleiului = complement circumstanţial de cauză exprimat prin substantiv comun,nr.singular,caz D.,precedat de prepoziţia “datorită”, răspunde la întrebarea “din ce cauză a alunecat ?”)

 Adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ precedat de prepoziţia “de”.

Ex. : Nu mai putea de flămândă. (de flămândă = complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv propriu-zis,precedat de prepoziţia “de”,răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”)

 Pronume în cazurile acuzativ,genitiv şi dativ,cu prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale menţionate la substantiv.

Ex. : M-a certat pentru el . (pentru el = complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronume personal,persoana a III-a,nr. singular,gen masculin,caz Ac.,precedat de prepoziţia “pentru”,răspunde la întrebarea “din ce cauză m-a certat ?”)

 Adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ,precedat de locuţiunile prepoziţionale din cauza , din pricina , cu regim de genitiv.

Ex. : A întârziat din cauza voastră. (din cauza voastră = complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv pronominal posesiv,persoana a II-a,nr. plural,caz Ac.,precedat de locuţiunea prepoziţională “din cauza”,răspunde la întrebarea “din cauza cui a întârziat ?”)

 Numeral cu valoare substantivală în cazurile acuzativ,genitiv şi dativ cu prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale amintite la substantiv.

Ex. : S-au certat pentru cei doi (pentru al doilea,pentru amândoi). (pentru cei doi = complement circumstanţial de cauză exprimat prin numeral cardinal,caz Ac.,precedat de articolul demonstrativ “cei” şi de prepoziţia “pentru”,răspunde la întrebarea “din ce cauză s-au certat ?”)

 Verbe la modurile infinitiv perfect precedat de prepoziţiile pentru , de ,gerunziu şi participiu precedat de prepoziţia de.

Ex. : Era nemulţumit pentru a nu fi reuşit. (pentru a nu fi reuşit = complement circumstanţial de cauză exprimat prin verb la modul infinitiv perfect,precedat de prepoziţia “pentru”,răspunde la întrebarea “din ce cauză era nemulţumit ?”)

Ex. : Cântând puternic, a răguşit. (cântând = complement circumstanţial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu,răspunde la întrebarea “din ce cauză a răguşit ?”)

Ex. : Nu mai putea de obosită . (de obosită = complement circumstanţial de cauză exprimat prin verb la modul participiu,precedat de prepoziţia “de”,răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”)

 Adverbe cu prepoziţia “de” şi locuţiuni prepoziţionale.

Ex. : De aceea n-a venit, că a fost bolnav. (de aceea = complement circumstanţial de cauză exprimat prin adverb,precedat de prepoziţia “de”,răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”)

TOPICA

1. Complementul circumstanţial de cauză stă de obicei după termenul regent, dar poate sta şi înaintea acestuia.

2. Stă înaintea termenului regent,când este exprimat prin pronume interogativ sau relativ,prin locuţiune adverbială sau printr-un gerunziu urmat de determinanţi.

PUNCTUAŢIA

1. În situaţia complementelor circumstanţiale de cauză coordonate se aplică aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanţiale.

2. Aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanţiale se aplică şi când complementul circumstanţial de cauză este aşezat între subiect şi predicat.

3. Despărţirea lui prin virgulă este obligatorie dacă este antepus (aşezat în faţa) termenului regent şi este reluat printr-un corelativ sau dacă este exprimat printr-un verb la gerunziu.

Ex. : De teamă , de asta n-a venit. (de teamă = complement circumstanţial de cauză,reluat prin corelativul “de asta” , răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”)

Ex. : Întârziind , n-a mai intrat în clasă. (întârziind = complement circumstanţial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu,răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a intrat în clasă ?”)