3.3.Concluzii asupra acţiunii mass-media în contextul globalizării. Influenţe asupra securităţii

Să revenim acum la întrebările pe care ni le-am pus la finalul primei parţi şi anume de ce popoarele supuse agresiunii externe prin globalizare şi polarizării sociale extreme interne nu acţionează în scopul obţinerii binelui propriu general, în condiţiile universalizării drepturilor electorale în care sfera publică politică a devenit socială.

În partea a doua am concluzionat că majoritatea oamenilor, în majoritatea situaţiilor, nu acţionează moral, datorită naturii umane, chiar în lipsa unor stimul nocivi externi.

Cele consemnate în ultima parte evidenţiază faptul că, în plus, ca factor extern, mass-media influenţează psihologic mediul social atât prin crearea unei realităţi virtuale generate de acţiunea mediatică expresă (divertisment, marketing, persuadare politică) cât şi prin simpla prezentare a lumii în cele mai negative şi imorale ipostaze, ceea ce creşte gradul de dezorganizare a societăţii.

Sfera publică politică socială a devenit astfel sferă publică apolitică consumeristă, fără funcţie critică sau raţionalitate.

În aceste condiţii, din cauza naturii umane, a vicierii democraţiei reprezentative şi a influenţării psihologice prin acţiunea mediatică, popoarele lumii au devenit mase largi amorfe de persoane individuale care trăiesc o realitate virtuală indusă şi care nu mai reacţionează la provocările mediului de securitate.

În România sunt bine cunoscute campaniile agresive de presă prin care se postula că statul este cel mai prost administrator, că industria este tehnologic depaşită, că asociaţiile agricole sunt un produs comunist dăunator, precum şi mult mai subtilele induceri spre pierderea identităţii naţionale.

Una dintre cele mai mari manipulări post-decembriste este prezentarea Uniunii Europene ca şi cum ar fi vorba despre Europa, adică un continent civilizat, populat de oameni valoroşi şi educaţi, faţă de care nu poţi să spui nu. UE însă este o uniune de guverne neoliberale, mai precis a unor indivizi bogaţi globalişti, ale căror interese financiare nu au nimic în comun cu sfera socialului, cu morala şi chiar cu creştinismul, în final. Cunoscutele tehnici gen „nu ne exploatam singuri resursele pentru că nu suntem comunişti", „închidem industriile pentru că sunt fiare vechi, care mai şi poluează", au căpătat o altă anvergură în acoperirea marii colonizări ce reprezintă UE. Deci, zic propagandiştii globalişti neoliberali, dacă nu accepţi principiile comerţului liber, eşti anti-european! Fals. Planul iniţial al Uniunii prevedea o diviziune a muncii între ţări ale bunăstarii, sociale, nu o concurenţă fiecare cu fiecare din care câştigă în final numai cel mai puternic, hegemonul, adică Germania. Acest fapt nu are loc pe agenda dezbaterii publice. Singura dezbatere admisă, cu rezultate acuzatoare către România, este discuţia superficială asupra balanţei între contribuţia la şi absorbţia de fonduri europene, însă este de neatins subiectul major al scurgerii perpetue de bunăstare către Occident din cauza colonizării.

Pe de altă parte se manifestă în mass-media un puternic curent internaţionalist, de fapt antinaţional, care propăvăduieste dispariţia statului în forma sa westfalica în favoarea unei lumi fără constrângeri frontaliere sau responsabilităţi faţă de ţară sau conaţionali, faţă de istorie sau faţă de viitor. Se induce astfel pasivitatea în faţa distrugerii economiei naţionale pe fondul sonor al imnurilor religiei globaliste.

Ca un alt scurt şi edificator exemplu, putem remarca situaţia exploatării aurifere de la Roşia Montană. Când eurodeputatul Monica Macovei îşi definea părerea pe blogul personal despre acest subiect, încheind cu un puternic mesaj naţional, acest ultim conţinut nu a fost preluat decât de un singur site de ştiri, restul mass-media ignorând pur şi simplu pasajul respectiv. Însăşi dezbaterea publică s-a conformat modelului de fabricare a consensului prin propagandă: părţile prezentate ca antagonice se referă numai la problemele creării locurilor de muncă şi la mediul înconjurător, în schimb tema principală a colonizării României prin globalizare rămâne în afara discuţiei, ca neconvenabilă niciunui exponent al curentului general neoliberal globalist.

Preluând rolul de platforma de mediere a comunicării formatoare de opinie publică, mass-media, prin acţiunile lor, denaturează reprezentarea socială a realităţilor interne şi internaţionale, vulnerabilizând popoare întregi, care trăiesc astfel într-o percepţie de securitate aparentă.