Concluzii

Pe parcursul lucrării am constatat faptul că globalizarea, proces care a fost prezent în mai multe etape istorice pe întinderi geografice diverse, a suferit o recrudescenţă fără precedent după anii dereglementărilor neoconservatoare din finalul secolului al XX-lea şi a fost proclamată ideologie defitiv câştigătoare după sfârşitul Războiului Rece, după victoria Statelor Unite şi a aliaţilor săi occidentali.

Prezentată propagandistic drept o evoluţie firească a omenirii, globalizarea reprezintă de fapt rezultatul politicii aplicării la nivel mondial a principiilor neoliberale ale comerţului liber, care avantajează economiile ţărilor puternice, ajunse aşa datorită dimensiunilor geografice, bogăţiilor naturale sau demografice, cuceririlor coloniale anterioare sau hărniciei şi inteligenţei superioare şi care dezavantajează economiile mai puţin performante ale ţărilor mai mici sau foste colonii.

De fapt un nou colonialism, marea globalizare sau micile globalizări, numite şi integrări regionale, mici feude cu suzerani şi vasali economici locali, conduc, conform principiilor neoliberale, la polarizare economică şi socială extreme între state şi între categoriile sociale din fiecare ţară, în folosul unui grup mic de oameni bogaţi, corporatişti sau bancheri, sprijiniţi de politicieni de dreapta.

Am mai cochis faptul că acceptarea comerţului liber de către ţările mai puţin dezvoltate a fost posibilă în condiţiile constrângerilor instituţiilor financiare internaţionale, ale organizaţiilor regionale economico-politice şi politico-militare, prin necunoaşterea, perfidia sau laşitatea decidenţilor politici şi cu sprijinul pasivităţii populare.

Analiza istorică ne-a demonstrat că numai protecţionismul economic, care nu înseamnă autarhie, reprezintă calea spre dezvoltare a unei ţări, exemplul fiind dat chiar de către Statele Unite. Antonimul liberalismului economic nu este autarhia, ci comerţul reciproc avantajos, echitabil, cooperarea, coordonarea şi respectul între state.

În cuprinsul lucrarii am evidenţiat evoluţia sferei publice de-a lungul timpului, iniţial excusivistă în Antichitate, reprezentativă în Evul Mediu, politică în capitalismul timpuriu şi socială după universalizarea drepturilor politice.

Sfera publică politică, în pofida devenirii ei sociale, a rămas însă în contradicţie cu propriile interese, neobiectivându-se şi acceptând inechităţile sociale, atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Ne-am întrebat de ce.

Am constatat că însăşi natura umana nu este favorabilă luării deciziei, în democraţie, conform binelui general şi interesului public. Astfel, majoritatea oamenilor, în majoritatea situaţiilor, nu acţionează moral chiar în lipsa influenţei psihologice exterioare, la care însă este extrem de vulnerabilă, aşa cum am constatat în capitolul secund.

Mai mult, exprimarea în practică a ideologiilor partidelor politice este aplatisată către dreapta din cauza paradigmei neoliberale generalizate.

În plus, limitarea corpului eligibil la un număr restrâns de indivizi selectaţi potrivit criteriilor neoliberale, oameni foarte bogaţi, duce la degenerarea democraţiei în oligarhie, aşa cum ne învaţă Aristotel.

În aceste condiţii România, ca şi multe alte ţări de talia sa, a devenit o ţară cu o economie naţională aproape inexistentă, cu resursele naturale cedate, cu un sistem bancar controlat din exterior, cu o armată subdimensionată, cu o situaţie socială la limita suportabilităţii, o piaţă de desfacere, o neocolonie caracterizată de un nivel al indicatorilor de securitate aproape nul în majoritatea domeniilor, aşa cum sunt ele definite de Şcoala de la Copenhaga.

Apartenenţa la NATO şi UE reprezintă precondiţionarea subdezvoltării ţării, vasalizării politice, economice, sociale şi militare a României.

Poporul român, nu mai vicios decât altele, trăieşte într-o stare de securitate aparentă.

Peste condiţia umană şi vicierea organizării sociale îşi pune amprenta masiva influenţare psihologică la care este supusă populaţia, realizată prin şi de către mass-media, agresiune numită de către noi şi de către alţi autori „război mediatic”.

Mass-media, platforme de mediere a comunicării publice moderne, cu rol de agora antică, spaţii destinate dezbaterii şi chiar ele însele formatoare de opinie publică, au reuşit anestezierea unei lumi întregi. Măsura în care influenţarea psihologică este eficace, ne spun autorii citaţi, nu este cuantificabilă, ci doar rezultatele sale finale.

Astfel, sfera publică politică, devenită socială prin universalizarea drepturilor politice, a devenit sferă publică depolitizată consumeristă, fără simţ critic raţional, neobiectivând mediul de securitate.

Acţiunea mediatică este descrisă cuprinzător pe parcursul capitolului terţ. Analiza istorică a mass-media, dar mai ales acţiunea lor din prezent, indică un important rol în crearea unei realităţi virtuale care deresponsabilizează şi entropizează societatea, micşorând ecartul major între opinia publică şi politicile publice neoliberale.

Sprijinindu-se pe aşteptările publicului, printr-o adevarată inducere în eroare generală, presa de toate categoriile narcotizează societatea în faţa provocărilor contemporane ale mediului de securitate.

Se poate scrie mult despre războiul informaţional, cel psihologic, despre propagandă şi manipulare, dezinformare, război mediatic, relaţii publice, război imagologic, războiul de comandă şi control sau cel web, se pot face studii asupra tehnicilor lor specifice şi asupra celor de contracarare.

Care poate fi oare metoda de apărare potrivită în această situaţie, presupunând că degradarea morală prin propagandă şi manipulare are efecte atât de profunde asupra percepţiei umane, a opiniei publice şi asupra reprezentărilor sale sociale? Răspunsul poate constitui o temă de cercetare ulterioară.

Scopul acestei lucrări este însă altul, cel enunţat în prima parte şi reluat de sociologul Ilie Bădescu în „Tratatul de geopolitică” şi anume posibilitatea distrugerii unui popor fără a folosi forţa militară.

„Arma logistică nu vizează nici materiale de război militar (echipamentele, armele etc.), nici personalul militar, armatele, adică materialul uman. Arma logistică vizează spulberarea rezisţentei unui popor întreg fără atacul armatelor, fără gloanţe, prin atacul instituţiilor, simbolurilor, viziunilor, religiei, mitologiei, felului de a fi ale unui popor în întregul său. Arma logistică nu ucide oameni şi nu distruge maşina de război; ea ucide simboluri, instituţii, maxime străvechi, opere anonime, adică geniul unui popor, religii, mituri etc. Distruge adică sufletul colectiv al unui popor şi astfel îi anihilează legăturile sufleteşti, morale, intelectuale, instituţionale, destramă adică ţesătura firii acelui popor. Efectul de umilire este uriaş, perplexitatea este totală şi generalizată, paralizia sufletească este şi ea generalizată, de aici şi denumirea de armă logistică generalizată.”³⁸⁷

Găsim elemente ale războiului logistic, desfăşurat după preceptele lui Sun Tzu, pe teritoriul ţării noastre ?

Parcurgând argumentaţia de pe parcursul lucrării de faţă şi folosind deducţia, răspunsul este afirmativ.

Pornind de la definiţiile vulnerabilităţilor („factori din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor“) şi a ameninţărilor („factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate”³⁸⁸), în contextul globalizării şi potrivit întregului material prezentat, „războiul mediatic” reprezintă atât o ameninţare căt şi o vulnerabilitate.

În finalul lucrării, după ce s-a încercat analizarea situaţiei actuale a omenirii, dorim să subliniem faptului că elementul esenţial, în viziunea noastră, este ca, după ce am descoperit esenţa naturii umane, să nu o urâm, ci, cu condescendenţă, să o iubim şi să acţionăm în acest spirit creştin.

BIBLIOGRAFIE

Legi, instrucţiuni, documente oficiale:

• Strategia de Securitate Naţională a României, www.precidency.ro, 2007.

• Strategia Naţională de Apărare, www.presidency.ro, 2010.

Lucrări de specialitate din literatura autohtonă şi literatura străină:

• Aristotel, Etica nicomahică, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007.

• Aristotel, Politica, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2005.

• Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2005.

• Bădescu, Ilie, Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2004.

• Briggs, Asa; Peter, Burke, Mass-media. O istorie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2005.

• Buşe, Dorel, Geopolitică şi geostrategie, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2012.

• Chomsky, Noam, „Aşa e, cum zicem noi”. Proiectul imperiului american, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2008.

• Chomsky, Noam, State eşuate, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007.

• Churchill, Winston, Istoria Americii, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2004.

• Coman, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

• Dumitriu, Petru, Sistemul ONU în contextul globalizării: reforma ca voinţă şi reprezentare, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008.

• Fukuyama, Francis, America la răscruce, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2006.

• Fukuyama, Francis, Marea ruptură, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011.

• Habermas, Jurgen, Sfera publică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005.

• Hentea, Călin, Propaganda fără frontiere, Editura Nemira, Bucureşti, 2002.

• Hentea, Călin, Noile haine ale propagandei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.

• Herman, Edward ; Noam, Chomsky, Manufacturing Consent. The political economy of the mass media, Pantheon Books, New York, 2002.

• Korten, David, Lumea post-corporatistă, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 1999.

• Machiavelli, Niccolo, Principele, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007.

• Seneca, Despre binefaceri. Despre îngăduinţă, Editura Polirom, Iaşi, 2005.

• Staab, Andreas, European union explained: institutions, actors, global impact, Indiana University Press, Bloomington, 2011.

• Tzu, Sun, Arta războiului, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2010.

• Voinea, Liviu, Corporaţiile transnaţionale şi capitalismul global, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

Pagini web:

• www.intelepciune.ro

• www.parlamentor.ro

1 Mihai Eminescu apud www.intelepciune.ro, accesat la 29.05.2012.

2 Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2010, p.58.

3 Liviu Voinea, Corporaţiile transnaţionale şi capitalismul global, Editura Polirom, Iaşi, 2007, p.10.

4 Tucidide apud Noam Chomsky, „Aşa e, cum zicem noi”. Proiectul imperiului american, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2008, p.31.

5 Adam Smith apud Noam Chomsky, Op.cit., p.31.

6 Noam Chomsky, Op.cit., p.42.

7 Jurgen Habermas, Sfera publică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p.52.

8 Ibidem, p.53.

9 Ibidem, p.53.

10 Ibidem, p.54.

11 Ibidem, p.55.

12 Ibidem, p.57.

13 Ibidem, p.61.

14 Ibidem, p.63.

15 Ibidem, p.65.

16 Ibidem, p.65.

17 Ibidem,, p.65.

18 Ibidem, p.65.

19 Ibidem, p.66.

20 Ibidem, p.66.

21 Ibidem, p.67.

22 Ibidem, p.67.

23 Ibidem, p.68.

24 Winston Churchill, Istoria Americii, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2004, p.20.

25 Ibidem, p.62.

26 Ibidem, p.62.

27 Ibidem, p.64.

28 Ibidem, p.66.

29 Ibidem, p.88.

30 Ibidem, p.89.

31 Ibidem, p.91.

32 Ibidem, p.92.

33 Ibidem, p.93.

34 Ibidem, p.184.

35 Ibidem, p.186.

36 Ibidem, p.188.

37 Ibidem, p.189.

38 Ibidem, p.189.

39 Ibidem, p.285.

40 Ibidem, p.293.

41 Ibidem, p.300.

42 Ibidem, p.293.

43 Ibidem, p.293.

44 Ibidem, p.296.

45 Ibidem, p.296.

46 Noam Chomsky, Op.cit., p.105.

47 Ibidem, p.105.

48 Ibidem, p.105.

49 Francis Fukuyama, America la răscruce, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2006, p.100.

50 Ibidem, p.90.

51 Ibidem, p.91.

52 Andreas Staab, European union explained: institutions, actors, global impact, Indiana University Press, Bloomington, 2011, p.16. apud www.parlamentor.ro, cursurile 3-4, p.2, accesat la 15.12.2011.

53 Petru Dumitriu, Sistemul ONU în contextul globalizării: reforma ca voinţa şi reprezentare, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008, p.376.

54 Noam Chomsky, State eşuate, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.240.

55 Ibidem, p.241.

56 Ibidem, p.126 .

57 Ibidem, p.182.

58 A.M.Gray apud Noam Chomsky, State eşuate, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.145.

59 Ibidem, p.145.

60 Francis Fukuyama, Op.cit., p.191.

61 Ibidem, p.191.

62 Liviu Voinea, Op.cit., p.10.

63 Ibidem, p.13.

64 Francis Fukuyama, Op.cit., p.93.

65 Ibidem, p.93.

66 Ibidem, p.91.

67 Ibidem, p.92.

68 Ibidem, p.92.

69 Ibidem, p.91.

70 Noam Chomsky, „Aşa e, cum zicem noi”. Proiectul imperiului american, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2008, p.42.

71 Ibidem, p.42.

72 Ibidem, p.42.

73 Ibidem, p.38.

74 Ibidem, p.38.

75 Ibidem, p.38.

76 Ibidem, p.39.

77 Ibidem, p.39.

78 Ibidem, p.58.

79 Ibidem, p.58.

80 Ibidem, p.59.

81 Ibidem, p.59.

82 David Korten, Lumea post-corporatistă, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 1999, p.78.

83 Ibidem, p.78.

84 Ibidem, p.78.

85 Ibidem, p.78.

86 Ibidem, p.83.

87 Ibidem, p.84.

88 Zygmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2005, p.13.

89 Ibidem, p.14.

90 Ibidem, p.13.

91 Ibidem, p.13.

92 Ibidem, p.12.

93 Ibidem, p.60.

94 Ibidem, p.60.

95 Ibidem, p.88.

96 Ibidem, p.71.

97 Noam Chomsky, Op.cit., p.104.

98 Ibidem, p.123.

99 Ibidem, p.123.

100 Ibidem, p.123.

101 Ibidem, p.123.

102 Ibidem, p.123.

103 Ibidem, p.123.

104 Ibidem, p.124.

105 Ibidem, p.124.

106 Ibidem, p.124.

107 Ibidem, p.89.

108 Ibidem, p.89.

109 Ibidem, p.89.

110 David Korten, Op.cit., p.20.

111 Ibidem, p.20.

112 Ibidem, p.36.

113 Ibidem, p.36.

114 Ibidem, p.35.

115 Ibidem, p.36.

116 Ibidem, p.36.

117 Ibidem, p.37.

118 Ibidem, p.37.

119 Ibidem, p.37.

120 Ibidem, p.40.

121 Noam Chomsky, Op.cit., p.92.

122 Ibidem, p.35.

123 Friedrich Ratzel, apud Dorel Buşe, Geopolitică şi geostrategie, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2012, p.21.

124 Niccolo Machiavelli, Principele, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.18.

125 Ibidem, p.22.

126 Friedrich Ratzel apud Dorel Buşe, Op.cit., p.21.

127 Niccolo Machiavelli, Principele, Op.cit., p.38.

128 Jurgen Habermas, Op.cit., p.25.

129 Ibidem, p.25.

130 Ibidem, p.25.

131 Ibidem, p.181.

132 Aristotel, Politica, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2010, p.68.

133 Ibidem, p.162.

134 Ibidem, p.162.

135 Francis Fukuyama, Marea ruptură, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011, p.179.

136 Ibidem, p.179.

137 Ibidem, p.179.

138 Ibidem, p.179.

139 Ibidem, p.179.

140 Ibidem, p.180.

141 Ibidem, p.180.

142 Ibidem, p.180.

143 Ibidem, p.180.

144 Ibidem, p.180.

145 Ibidem, p.180.

146 David Korten, Op.cit., p.131.

147 Francis Fukuyama, Op.cit., p.203.

148 Ibidem, p.203.

149 Ibidem, p.203.

150 Ibidem, p.203.

151 Ibidem, p.215.

152 Ibidem, p.215.

153 Seneca, Despre binefaceri. Despre îngăduinţă, Editura Polirom, Iaşi, 2005, p.30.

154 Ibidem, p.30.

155 Ibidem, p.31.

156 Ibidem, p.31.

157 Ibidem, p.57.

158 Ibidem, p.67.

159 Ibidem, p.76.

160 Ibidem, p.76.

161 Ibidem, p.77.

162 Ibidem, p.109.

163 Ibidem, p.116.

164 Ibidem, p.117.

165 Ibidem, p.123.

166 Ibidem, p.149.

167 Ibidem, p.191.

168 Ibidem, p.202.

169 Ibidem, p.220.

170 Ibidem, p.227.

171 Ibidem, p.252.

172 Ibidem, p.256.

173 Niccolo Machiavelli, Op.cit., p.12.

174 Ibidem, p.12.

175 Ibidem, p.12.

176 Ibidem, p.23.

177 Ibidem, p.26.

178 Ibidem, p.53.

179 Ibidem, p.56.

180 Ibidem, p.56.

181 Ibidem, p.59.

182 Ibidem, p.60.

183 Ibidem, p.60.

184 Ibidem, p.61.

185 Ibidem, p.64.

186 Ibidem, p.75.

187 Ibidem, p.84.

188 Ibidem, p.85.

189 Ibidem, p.85.

190Aristotel, Op.cit., p.3.

191 Ibidem, p.6.

192 Ibidem, p.15.

193 Ibidem, p.14.

194 Ibidem, p.15.

195 Ibidem, p.18.

196 Ibidem, p.21.

197 Ibidem, p.35.

198 Ibidem, p.35.

199 Aristotel, Etica nicomahică, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.216.

200 Ibidem, p.216.

201 Aristotel, Politica, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2005, p.37.

202 Ibidem, p.45.

203 Ibidem, p.46.

204 Ibidem, p.50.

205 Ibidem, p.50.

206 Ibidem, p.56.

207 Ibidem, p.66.

208 Ibidem, p.69.

209 Ibidem, p.139.

210 Ibidem, p.69.

211 Ibidem, p.69.

212 Ibidem, p.98.

213 Ibidem, p.110.

214 Ibidem, p.114.

215 Ibidem, p.114.

216 Ibidem, p.117.

217 Ibidem, p.128.

218 Ibidem, p.36.

219 Ibidem, p.150.

220 Ibidem, p.164.

221 Ibidem, p.154.

222 Ibidem, p.164.

223 Ibidem, p.165.

224 Ibidem, p.167.

225 Ibidem, p.191.

226 Ibidem, p.193.

227 Ibidem, p.196.

228 Ibidem, p.196.

229 Ibidem, p.199.

230 Noam Chomsky, State eşuate, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.226.

231 Ibidem, p.226.

232 Ibidem, p.226.

233 Woodrow Wilson apud Noam Chomsky, Op.cit., p.226.

234 John Dewey apud Noam Chomsky, Op.cit., p.227.

235 Noam Chomsky, Op.cit., p.227.

236 James Madison apud Noam Chomsky, Op.cit., p.228.

237 Noam, Chomsky, Op.cit., p.232.

238 Ibidem, p.288.

239 Socrate, Republica, Cartea a opta, apud Francis Fukuyama, America la răscruce, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2006, p.28.

240 Aristotel, Etica nicomahică, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2007, p.21.

241 Ibidem, p.171.

242 Ibidem, p.215.

243 Noam Chomsky, „Aşa e, cum zicem noi”. Proiectul imperiului american, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2008, p.96.

244 Jurgen Habermas, Sfera publică, Op.cit., p.232.

245 Bucher apud Jurgen Habermas, Op.cit., p.232.

246 Jurgen Habermas, Op.cit., p.233.

247 Ibidem, p.233.

248 Ibidem, p.234.

249 Bucher apud Jurgen Habermas, Op.cit., p.234.

250 Jurgen, Habermas, Op.cit., p.235.

251 Ibidem, p.235.

252 Ibidem, p.235.

253 Ibidem, p.235.

254 Ibidem, p.236.

255 Ibidem, p.236.

256 Ibidem, p.237.

257 Ibidem, p.237.

258 Ibidem, p.238.

259 Ibidem, p.238.

260 Ibidem, p.239.

261 Ibidem, p.239.

262 Ibidem, p.239.

263 Ibidem, p.240.

264 Ibidem, p.240.

265 Ibidem, p.241.

266 Ibidem, p.241.

267 Ibidem, p.241.

268 Ibidem, p.242.

269 Ibidem, p.242.

270 Ibidem, p.243.

271 Ibidem, p.243.

272 Ibidem, p.243.

273 Ibidem, p.243.

274 Ibidem, p.244.

275 Ibidem, p.244.

276 Ibidem, p.244.

277 Ibidem, p.245.

278 Ibidem, p.245.

279 Asa Briggs, Peter Burke, Mass-media. O istorie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2005, p.15.

280 Ibidem, p.15.

281 Ibidem, p.15.

282 Ibidem, p.15.

283 Ibidem, p.17.

284 Ibidem, p.24.

285 Ibidem, p.99.

286 Ibidem, p.99.

287 Ibidem, p.100.

288 Ibidem, p.100.

289 Ibidem, p.101.

290 Ibidem, p.173.

291 Ibidem, p.173.

292 Ibidem, p.174.

293 Ibidem, p.174.

294 Ibidem, p.174.

295 Ibidem, p.177.

296 Ibidem, p.178.

297 Ibidem, p.178.

298 Ibidem, p.180.

299 Ibidem, p.180.

300 Mathew Arnold apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.182.

301 Ibidem, p.182.

302 Ibidem, p.182.

303 Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.183.

304 Thomas Wright apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.183.

305 Walter Lippmann apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.187.

306 Walter Lippmann apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.187.

307 John Reith apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.191.

308 Stanley Baldwin apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.192.

309 Asa Briggs, Peter Burke, Mass-media. Op.cit., p.192.

310 Ibidem, p.193.

311 John Reith apud Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.201.

312 Asa Briggs, Peter Burke, Op.cit., p.204.

313 Ibidem, p.204.

314 Ibidem, p.210.

315 Ibidem, p.228.

316 Ibidem, p.276.

317 Ibidem, p.276.

318 Ibidem, p.277.

319 Ibidem, p.277.

320 Ibidem, p.277.

321 Ibidem, p.279.

322 Ibidem, p.279.

323 Zygmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Filipeştii de Târg, 2005, p.50.

324 Ibidem, p.53.

325 Ibidem, p.54.

326 Thomas Mathiesen apud Zygmunt Bauman, Op.cit., p.54.

327 Ibidem, p.54.

328 Ibidem, p.55.

329 Ibidem, p.55.

330 Ibidem, p.55.

331 Ibidem, p.97.

332 Ibidem, p.72.

333 Ibidem, p.72.

334 Ibidem, p.72.

335 Ibidem, p.72.

336 Ibidem, p.73.

337 Ibidem, p.73.

338 Ibidem, p.73.

339 Ibidem, p.74.

340 Ibidem, p.75.

341 Ibidem, p.75.

342 Ibidem, p.75.

343 Edward S. Herman, Noam Chomsky, Manufacturing consent. The political economy of the mass media, Pantheon Books, New York, 2002, p.1x.

344 Ibidem, p.1x.

345 Ibidem, p.1x.

346 Ibidem, p.1x.

347 Ibidem, p.1x.

348 Ibidem, p.1xii.

349 Ibidem, p.1xiii.

350 Ibidem, p.xi.

351 Ibidem, p.xi.

352 Ibidem, p.xii.

353 Ibidem, p.4.

354 Ibidem, p.14.

355 Ibidem, p.15.

356 Ibidem, p.16.

357 Ibidem, p.19.

358 Ibidem, p.20.

359 Ibidem, p.23.

360 Ibidem, p.24.

361 Ibidem, p.26.

362 Ibidem, p.26.

363 Ibidem, p.29.

364 Ibidem, p.30.

365 Ibidem, p.34.

366 Ibidem, p.35.

367 Ibidem, p.xii.

368 Ibidem, p.xiv.

369 Ibidem, p.xiv.

370 Ibidem, p.xviii.

371 Ibidem, p.xviii.

372 Ibidem, p.xviii.

373 Călin Hentea, Noile haine ale propagandei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008, p.33.

374 Aristotel, Op.cit., p.48.

375 Francis Fukuyama, Marea ruptură, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011, p.204.

376 Călin Hentea, Propaganda fără frontiere, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.24.

377 www.gov.yu-mediawar-mediawar.html apud Călin, Hentea, Op.cit., p.25.

378 Călin Hentea, Noile haine ale propagandei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008, p.363.

379 Ibidem, p.362.

380 Ibidem, p.34 .

381 Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p.70.

382 Francis Fukuyama, Op.cit., p.104.

383 Călin Hentea, Op.cit., p.332.

384 Ibidem, p.355.

385 Ibidem, p.356.

386 Jacques Ellul apud Călin, Hentea, Op.cit., p.324.

387 Ilie Bădescu, Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2004, p.318.

388 Preşedintele României, Strategia naţională de apărare, www.presidency.ro, 2010, p.13.

- 98 -