Добавил:
Upload Опубликованный материал нарушает ваши авторские права? Сообщите нам.
Вуз: Предмет: Файл:
bilete 1-40.docx.doc
Скачиваний:
1
Добавлен:
01.05.2025
Размер:
1 Мб
Скачать
☆

2. Tiroidita subacută – diagnosticul de laborator şi tratamentul

Tiroidită subacută reprezintă o inflamaţie subacută a tiroidei de origine

virotică cu evoluţie, de cele mai multe ori, favorabilă.

Din punct de ve­

dere funcţional, se poate asista la o primă fază de tireotoxicoză ca urmare

a distrucţiei foliculilor, urmată de o eutiroidie (normalizarea nivelului de

HT), apoi o fază de hipotiroidie (parenchim tiroidian afectat) şi recupera­

rea funcţională prin revenirea la eutiroidie. Explorările paraclinice: VSH

accelerat, leucocitoză, deviere spre stân­

ga, în primul stadiu T3 şi T4 crescuţi, TSH scăzut, iodocaptare scăzută.

Tratament

Se poate vindeca spontan în căteva săptămâni sau luni. în cazurile uşoa­

re, se vor administra AINS (aspirină 3gr în zi, diclofenac, brufen, ibupro-

fen, indometacină). în formele medii şi severe se preferă glucocorticoizi.

Tratamentul cu prednisolon se începe cu 30-40, uneori 50 mg/zi. Dozele

de corticoizi se scad în funcţie de starea clinică. Durata tratamentului este

de 1-1,5 luni, pentru a evita recidivele.

3. Sind Turner

este o disgenezie genetică determinată de non-dis-

juncţia cromozomilor sexuali în procesul de meioză la părinţi, cu carioti­

pul cel mai frecvent 45X0, cu absenţa cromatinei sexuale, dar examenul

citogenetic pune în evidenţă şi mozaicisme: 45XO/46XX; 45XO/47XXX;

45XO/46XX/47XXX etc. Cel mai frecvent se întâlneşte varianta feminină,

rareori cea masculină (intersexualitate) cu mozaicismul 45XO/46XY

In varianta feminină, absenţa genelor din braţul scurt al cromozomului X

determină şi menţin viabilitatea ovarului, dar gonada involuează prenatal,

transformându-se într-un rudiment fibros, fără foliculi (streak gonadă). Va­

rianta clasică 45XO a sindromului se caracterizează prin hipostatură, ame-

noree primară, absenţa caracterelor sexuale secundare, infantilism genital

şi sindrom plurimalformativ.

Anomaliile somatice includ: ptoza palpebrală, "gura de peşte", bolta

palatină adâncă, urechi jos implantate, gât surt, "palmat", "pterigium coli",

inserţia joasă a părului pe ceafă, "în trident", torace cu aspect "de scut"

larg, mameloanele hipoplazice şi îndepărtate, cubitus valgus, nevi pigmen­

taţi multipli, etc.

Anomaliile viscerale afectează cordul (coarctaţie de aortă, malforma­

ţii ale cordului stâng), rinichi în potcoavă, episoade frecvente de otită în

copilărie soldate cu hipoacuzie de percepţie. Nu apare puseul de creştere

prepubertar.

Organele genitale externe şi interne sunt hipoplazice, glandele mamare

nu se dezvoltă, amenoree primară, pilozitate pubiană redusă. Examenul

paraclinic pune în evidenţă nivelul scăzut de estrogeni şi crescut de FSH

şi LH, cromatina sexuală frecvent negativă, rareori, în caz de mozaicism

- pozitivă. Tratamentul va parcurge varianta hipogonadismului primar hi­

pergonadotrop feminin.

In varianta masculină a sindromului Turner se apreciază în ce măsură

sunt dezvoltate organele genitale externe, prezenţa, volumul şi consistenţa

testiculelor, cu alte cuvinte premizele dezvoltării în continuare pe varianta

sexului masculin. Ţinând cont de intersexualitate şi lipsa ori incapacitatea

testiculelor, mai binevenită este corecţia sexului şi tratamentul substitutiv

conform variantei feminine a hipogonadismului.

Biletul N10

1. Nefropatia diabetică, stadiul I, II, III (Mogensen): tabloul clinic, diagnosticul

2. Tiroidita subacută – definiţie, etiopatogenie, clinica.

3. Sindroamele adrenogenitale: definiţie, etiopatogenie, forme clinice.

1. Nefropatia diabetica, st I,II,III(Mogensen): tabl clinic diagn

Neuropatia diabetică face parte din microangiopatia diabetică.Ca termi­

nologie se foloseşte frecvent glomeruloscleroza diabetică, termen sugerat

de principalul proces histologic, descris de Kimmelstiel. Se deosebesc

două varietăţi de bază ale afecţiunilor glomerulilor renali în DZ: nodulare

şi difuze. Mai frecvent se observă leziunea difuză cu îngroşarea membra­

nei bazale, mai mult sau mai puţin uniformă în tot rinichiul, în care glo­

meruloscleroza difuză (intercapilară) progresează destul de lent, rareori (şi

destul de tîrziu) conducând la insuficienţă renală. Forma a doua, nodulară,

se observă, de regulă, deja la începutul îmbolnăvirii de diabet (mai frecvent

de tip I) şi progresează rapid, cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice

glomerulocapilare, situate la periferie sau în centrul glomerulului, steno-

zând sau obliterând complet lumenul capilarelor.

Clasificarea stadiilor neuropatiei diabetice, propusă de C. Mogensen,

se bazează pe datele clinice şi de laborator şi este mai mult concepţională

decât practică, dată fiind relevanţa clinică minoră (în primele trei stadii,

greu de evaluat prin metodele clinice uzuale). • Stadiul I este caracterizat

prin hiperfuncţie renală (filtrat glomeru-

lar>150 mi /min/73m2

, hipertrofie renală-volum renal crescut, vizibil

uneori ecografic) consecinţă a creşterii presiunii intraglomerulare şi a

suprafeţei de filtrare în acest stadiu, eliminarea albuminei urinare este,

de regulă, normală (mai puţin de 30 mg/zi). Ea poate totuşi creşte în

anumite condiţii - test de efort, aport proteic crescut. Tulburările din

acest stadiu sunt, de regulă, reversibile prin controlul metabolic.

• Stadiul II, denumit "silenţios", este caracterizat prin îngroşarea mem­

branei bazale a capilarelor glomerulare şi expansiune mezangială. Pot fi

observate hiperfîltrarea şi hipertrofia glomerulilor. în acest stadiu elimi­

narea urinară de albumină este şi ea normală în condiţii bazale, dar poate

creşte în unele circumstanţe. Stadiul are potenţial de reversibilitate.

• Stadiul III sau "nevropatia diabetică incipientă", apare peste 7-15

ani după debutul DZ. Se caracterizează prin eliminarea de albumină

urinară între 30 şi 780 mcg/min (microalbuminurie), asociată de cele

mai multe ori cu un filtrat glomerular crescut (peste 140 ml/min). Ten­

siunea arterială este uneori crescută, cu valori moderate (sub 160/100

mm Hg), dar relativ constante. îngroşarea membranei bazale şi expan­

siunea mezangială sunt mai importante.

Соседние файлы в предмете [НЕСОРТИРОВАННОЕ]