X X X Revista Biblioteca, nr1-12, 2006; nr. 1-8, 2007. Cuprins

În loc de prefaţă.....................................................................................p.3

Cap. 1. Bibliologie. Biblioteconomie. Bibliotecă

Cartea şi „vorbirea despre carte”. Bibliologia............................p.7

Bibliologia românească şi reprezentanţi ai acesteia..................p.11

Biblioteconomia şi şcoala biblioteconomică astăzi..................p.18

Conceptul de bibliotecă. Funcţii. Misiuni................................p.24

Sistemul infodocumentar din România....................................p.33

Bibliotecile în timp. Scurt istoric.............................................p.38

Biblioteca – spaţiu al informaţiei şi cunoaşterii.......................p.62

Biblioteca publică şi comunitatea............................................p.69

Cap. 2. Colecţia de bibliotecă. Constituirea colecţiilor. Politica de achiziţii. Evidenţa colecţiilor. Eliminare şi verificare gestionară

Colecţia de bibliotecă. Tipuri de documente şi instrumente

de informare..............................................................................p.77

Constituirea şi dezvoltarea colecţiilor. Strategii şi politici.......p.88

Evidenţa colecţiilor de bibliotecă..............................................p.97

Eliminarea publicaţiilor şi verificarea gestionară a

colecţiilor de bibliotecă...........................................................p.101

Cap. 3. Catalogare. Clasificare. Tipuri de cataloage. Cotare. Aşezarea la raft a colecţiilor

Catalogarea documentelor. Descrierea bibliografică .............p.107

Clasificarea / indexarea documentelor ...................................p.129

Cataloagele de bibliotecă – instrumente de informare

esenţiale. Baze de date ...........................................................p.140

Cotarea documentelor de bibliotecă .......................................p.150

Aşezarea colecţiilor. Raftul cu acces liber ............................p.159

Cap. 4. Relaţii cu publicul. Comunicarea colecţiilor. Servicii de bibliotecă. Utilizatori. Lectură. Animaţia culturală

Relaţiile cu publicul. Biblioteca şi utilizatorii ei ....................p.171

Comunicarea colecţiilor .........................................................p.176

Serviciile de bibliotecă ...........................................................p.184

Utilizatori. Categorii. Etape ale formării. Raportul

bibliotecă-utilizatori ...............................................................p.196

Lectura şi valorile sale. Tipuri şi tehnici. Misiuni şi loc

în era informaţională ..............................................................p.212

Apropierea publicului de bibliotecă. Animaţia culturală

şi integrarea bibliotecii în viaţa comunităţii ...........................p.221

Bibliotecarul şi noul său profil. Atribuţii şi competenţe ........p.234

Evaluări .............................................................................................p.241

Dicţionar de termeni specifici .........................................................p.249

Bibliografie selectivă ........................................................................p.259

1 Mircea Regneală. Curs elementar de biblioteconomie, Biblioteca, nr. 2, 2005, p. 46-48.

2 Mircea Regneală. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Bucureşti, FABR, 2001, vol. 1, 409 p.; vol. 2, 415 p.

3 Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu. Galeria bibliologilor români, Târgovişte, Bibliotheca, 2003.

4 Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992, p. 52

5 Virgil, Olteanu. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992, p. 47 – 52

6 „Organism sau parte a unui organism a cărui principală menire este de a conserva o colecţie şi de a facilita, graţie serviciilor oferite de personal, folosirea documentelor, răspunzând nevoilor de informare, de cercetare, de educaţie sau de loisir ale utilizatorilor” (Mircea Regneală. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării, vol. 1, Bucureşti, FRBR, 2001, p. 70.

7 Legea bibliotecilor nr. 334, 31 mai 2002, modificată prin Legea nr. 593, 15 decembrie 2004.

8 Marcel Ciorcan. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice moderne (1), Biblioteca, nr.1-2, 2006, p. 13-16

9 Funcţia custodială a primat în alcătuirea bibliotecilor lumii. Achiziţia , traducerea, legarea, catalogarea, corectarea şi, după caz, autentificarea, ordonarea documentelor conservate într-o bibliotecă au constituit aspecte ale acesteia.

10 Funcţia educaţională a bibliotecii a fost strâns legată de ideea de centru de educaţie (Museum), de universităţi, de şcoli – licee, de catedrale –, de mănăstiri, fiind, în Antichitate dar şi în Evul mediu şi în Renaştere, inseparabile.

11 Funcţia estetică, frumosul – a constituit o preocupare constantă a ctitorilor de bibliotecă, din Antichitate şi până în Europa modernă şi postmodernă.

12 Funcţia informaţională, de cercetare în general, a preocupat încă din Antichitate pe conducătorii bibliotecilor, aceştia fiind, în general, redutabili oameni de ştiinţă.

13 Centenar Dan Simionescu. Cartea şi biblioteca. Contribuţii la istoria culturii româneşti, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2002, p. 17

14 Legea bibliotecilor nr. 334 din 2002, modificată şi completată prin Ordonanţa nr. 26 din ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 30 ianuarie 2006.

15 Mircea Regneală, op. cit., p. 73

16 Victor Neumann. Tentaţia lui homo-europaens, Tentaţia spiritului modern în Europa centrală şi de sud-est, Bucureşti, Editura Ştiinţa, 1991, p. 147-219

17 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a ONU, 10.12.1948, New York) articolul 18: „Fiecare om are dreptul la libertatea gândirii, conştiinţei şi confesiunii […]”; articolul 19: “Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi, de a împărtăşi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

18 Mihai Dinu. Comunicarea, Bucureşti, 1997; Norbert Sillamy. Dicţionar de psihologie, Larousse, Bucureşti, 1996; Emilian M. Dobrescu. Sociologia comunicării, Bucureşti, 1998; Aurelian Bondea. Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Bucureşti, 1997; Denis Mc Quail. Comunicarea, Iaşi, 1999; x x x Dicţionar de sociologie, Larousse, Bucureşti, 1996; Sultana Craia. Dicţionar de comunicare, Bucureşti, 2001; ş.a.

19 Părintele teoriei informaţiei este Claude Shanon (1916 – 2001). Câteva cărţi publicate pe acest subiect: Yves-Francois Le Coadic. Ştiinţa informării, Bucureşti, 2004; N. George Drăgulănescu. Ştiinţa şi tehnologiile informaţiei, Bucureşti, 2004, ş.a.

20 Raportul poartă numele lui M. Bangermann, fost comisar al Uniunii Europene în problema informaţională.

21 „În calitatea noastră de bibliotecari, suntem obligaţi să promovăm accesul liber la resursele informaţionale. Totuşi, multe din întrebările legate de informaţia electronică nu au un răspuns univoc” (ALA. Drepturile bibliotecilor publice, 1997).

22 Hans Hoehl. Biblioteca digitală în practică în Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 4, Bucureşti, 2001, p. 23 – 31

23

24 x x x Biblioteca Publică. Linii directoare IFLA / UNESCO pentru dezvoltare, Chişinău, Editura Epigraf, 2007, p. 12

25 „Biblioteca publică – se arată în Raportul ALA din 1946 – nu este o instituţie care pluteşte la suprafaţa societăţii pentru a fi utilizată din când în când ca refugiu intelectual. Ea face parte din însăşi structura societăţii şi trebuie să se modeleze în funcţie de aceasta, răspunzând intereselor întregii colectivităţi în mijlocul căreia este amplasată! (ALLA, Buletin 40, nr.11, nov. 1946, p.418, versus: Mircea Regneală. Studiu de biblioteconomie, Constanţa, Editura Ponto, 2001, p.98)

26 Între iniţiativele europene UNESCO se înscriu: Seminarul de la Manchester şi Londra din 1948, care constituie prima reuniune internaţională pe problema bibliotecii publice; Conferinţa internaţională din Danemarca din 1949, pe problema educaţiei adulţilor, şi elaborarea primului Manifest UNESCO în sprijinul bibliotecilor publice; Seminarul din Suedia, din 1950, pe problema rolului bibliotecii publice şi elaborarea unui Document istoric în acest sens; publicarea în 1972 a celui de-al doilea Manifest UNESCO privind importanţa bibliotecii publice, sub forma unui afiş etc.

27 Între proiectele regionale au figurat cele implementate în Brazilia (1951), în Nigeria (1953), în India (1955), care au demonstrat că biblioteca publică este un element inseparabil procesului educaţional.

28 Două sunt colecţiile UNESCO în care au apărut lucrări de mare însemnătate pentru lumea bibliotecară: Manuels bibliographiques de l’UNESCO; Manuels de l’UNESCO à usage des bibliothèques.

29 André Maurois. La bibliothèque publique et sa mission, Paris, UNESCO, 1961, p. 31

30 x x x Biblioteca publică în era electronică, Lisabona, 1999.

31 Gheorghe Buluţă, Sultana Craia, Victor Petrescu. Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Târgovişte, Bibliotheca, 2004, p. 42

32 Marcel Ciorcan. Organizarea colecţiilor de bibliotecă. Bazele biblioteconomiei, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.

33 În milenara sa istorie, cartea a cunoscut diferite înfăţişări şi structuri, tehnologii de confecţionare şi multiplicare, mijloace de difuzare: de la cărţile asiro-babiloniene pe tăbliţe de lut ars la rulourile (sulurile) de papirus – kylindros, volumen, tomos – şi până la codex-ul de pergament, de la manuscris la cartea tipărită, explozivă odată cu inventarea maşinilor de imprimare, în secolul al XIX-lea şi până la cartea electronică.

34 Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992, p.47

35 Almanahurile au cunoscut o popularitate extraordinară în secolele XIX-XX, susţinând fenomenul culturii de masă. Ele au premers apariţia presei propriu-zise şi au intrat în declin în epoca informaţională.

36 Mircea Regneală. Curs de biblioteconomie XXII, Biblioteca, nr. 2, 2007, p. 40-41

37 Gheorghe Buluţă, Sultana Craia, Victor Petrescu. Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Târgovişte, Bibliotheca, 2004, p.42

38 Brigitte, Richter. op. cit., Bucureşti, Grafoart, 1995, p. 114

39 Subiectul va fi dezvoltat în volumul 2, capitolul Tehnici de cercetare şi documentare a informaţiei.

40 Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, Editura enciclopedică, 1992, p. 76-77

41 Descriptorii reprezintă cuvinte-cheie – termeni foarte des utilizaţi – selectate pentru incorporarea lor într-un tezaur şi în vederea realizării unor căutări mai complexe şi detaliate în sistem automatizat.

42 STAS 12629/1-88; Metodologia de aplicare a normelor ISBD (M).

43 Virgil Olteanu, op. cit., p. 377

44 Alexandrina Mihalache. Pas cu pas... în descrierea bibliografică internaţională standardizată ISBD – catalogarea documentelor: Ghid în multiple modele şi exemplare, Slobozia, Helis, 2007, p. 4

45 Dan Simionescu, în Biblioteca, nr. 2, 2007, p. 52

46 Mircea Regneală, op. cit., vol.1, p. 107

47 Din această familie face parte formatul INTERMARC sau LCMARC al Bibliotecii Congresului SUA.

48 În Franţa au fost publicate, în 1993, două manuale de utilizare UNIMARC.

49 Virgil Olteanu, op. cit., p. 85

50 Pentru prima oară, notaţia zecimală (utilizată drept cod de reflectare a conceptelor într-o clasificare documentară) a fost lansată de fizicianul Andrè Marie Ampère (1765-1836). Bibliotecar şi bibliograf american, Dewey este nu numai inventatorul CZU, ci şi întemeietorul primei şcoli de bibliotecari (1883).

51 Numele adevărat al lui era: Melville Louis Kossuth. El a publicat tabelul O clasificare şi un index pe subiecte pentru catalogarea şi aranjarea cărţilor şi broşurilor unei biblioteci (1876). A stabilit existenţa a 10 grupe de cunoştinţe umane pornind de la o schemă de clasificare aparţinând filosofului Francis Bacon şi de la un model avansat de americanul William Torrey Harris.

52 Primul care a aplicat acest sistem în România a fost bibliologul Al Sadi-Ionescu, prin volumul Bibliografia economică română, publicat în 1908. În 1938 a fost publicată prima ediţie a CZU alcătuită de D. Drăgulănescu

53 A fost, până în 1992, sistemul utilizat în bibliotecile din Republica Moldova. După această dată şi aici s-a introdus sistemul CZU.

54 Horvat Săluc, op. cit., p. 125

55 Mircea Regneală, op. cit., vo. 2, p. 315

56 CZU. Clasificarea Universală. Ediţie prescurtată, Bucureşti, 1995, p. 15.

57 Virgil Olteanu, op. cit., p. 200

58 Elena Târziman. Ciclu de viaţă al unui document (III), Biblioteca, nr. 2, 2007, p. 47-48

59 Au urmat apoi: catalogul Bibliotecii din Cordoba, inventarul Bibliotecii regale a lui Carol V al Franţei realizat de Giles Milet, Registrum Librorum Anglia – un inventar al tuturor cărţilor mânăstireşti din Anglia (sf. Sec. al XIV-lea) etc. Primul catalog de bibliotecă realizat în ţara noastră este cel al Bibliotecii din Braşov, fondată de Johann Honterus (1575).

60 Mircea Regneală. Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării, Bucureşti, FABR, 2001, vol.1

61 Săluc Horvat. Introducere în biblioteconomie, Bucureşti, Grafoart, 1996, p. 146-147

62 Elena Terziman. Ciclul de viaţă al unui document (4), Biblioteca, nr. 1, 2007, p. 19-20

63 Marcel Ciorcan. Organizarea colecţiilor de bibliotecă. Bazele biblioteconomiei, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, p. 28

64 Marcel Ciorcan, op. cit, p. 37

65 Günter de Bryn, Lilly Volberhr. Accesul liber la rafturile bibliotecilor: Teorie şi practică, Bucureşti, MIC, 1960, p. 129-151

66 Marcel Ciorcan. Organizarea colecţiilor de bibliotecă. Bazele biblioteconomiei, Cluj-Napoca, 2001, p. 18-21

67 Corneliu Dima Drăgan. Unele aspecte ale aplicării accesului liber la raft, Iaşi, 1964.

68 Brigitte Richter. Ghid de biblioteconomie, Bucureşti, 1995, p. 68-71

69 Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992, p. 159- 160

70 Relaţii publice = complex de activităţi comunicaţionale care stabilesc şi menţin relaţii reciproce avantajoase între un organism, o structură administrativă sau o organizaţie şi diferite tipuri de public de care depinde succesul sau insuccesul acestora. Sintagma a cunoscut 472 de definiţii, până în 1976.

71 Athanasie Lupu. Relaţiile bibliotecii cu publicul, Bucureşti, Litera, 1973.

72 Marcel Ciorcan. Relaţiile bibliotecii cu publicul. Sinteză documentară, Caietele bibliotecarului, nr. 2, 1997.

73 Victor Petrescu. Biblioteca publică şi utilizatorii ei, Biblioteconomie, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2006, p. 67-71

74 Sultana Craia. Utilizatorii şi nevoile lor specifice. Biblioteca azi. Informare şi documentare. Târgovişte, Bibliotheca, 2004, p. 56-64

75 Anca Sârghie. Relaţii cu publicul în bibliotecă, Sibiu, Alma Mater, 2004.

76 Legea bibliotecilor nr. 332, 2000, art. 1, lit. a

77 Gheorghe Buluţă, Sultana Craia, Victor Petrescu. Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2004, p. 69

78 * * * Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 20, 2991, p. 14

79 Op. cit., p. 17

80 * * * Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 4, 2001, p. 99

81 * * * Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, nr. 4, 2001, p. 39

82 Mediateca reprezintă o concentrare de documente pe diverse suporturi – documentele audio-vizuale – puse în raport cu tipăritura – cărţile şi periodicele.

83 Artoteca = servicii de împrumut a operelor de artă originale existente în patrimoniul bibliotecii şi expuse periodic în galeriile de împrumut.

84 * * * Serviciile de referinţă în bibliotecile universitare, coordonator: Anca Podgoreanu, Sinteză documentară, nr. 1, 1994, p. 3

85 Anca Sârghie. Relaţii cu publicul în bibliotecă, Sibiu, Alma Mater, 2004, p. 42

86 Bill Katz. Introduction to reference work, vol. 1. Basic information sources.

87 * * * Colecţiile în bibliotecile universitare. Colecţiile de referinţă. Sinteză documentară, nr. 4, 1997, p. 22-24

88 Marcel Ciorcan, op cit., p. 21

89 Brigitte Richter. Ghid de biblioteconomie.Ed. a 5-a revăzută şi adăugită. Traducere de Gheorghe Buluţă şi Silvia Nistorescu, Bucureşti, Grafoart, 1995, 250-251.

90 Robert Coravu. Utilizatorii de la distanţă ai bibliotecii, Biblioteca, nr. 10, 2006, p. 287

91 Maria Moldoveanu. Managementul culturii (universul rural), Bucureşti, Expert, 2000, p. 181

92 Victor Petrescu, Octavian Mihail Sachelarie. Tipologii ale utilizatorilor serviciilor de bibliotecă, Biblioteca, nr. 7, 2007, p. 188-189

93 Bertrand Calenge. Accueillir, orienter, informer (A întâmpina, a orienta, a informa), Paris, 1996.

94 Fişa-contract este un act juridic prin care este reglementat regimul de împrumut, recunoaşterea împrumutului automatizat de către utilizator şi care oferă date statistice esenţiale despre acesta.

95 Permisul de intrare barcodat (cu cod de bare) dă dreptul de intrare şi utilizare a serviciilor şi documentelor bibliotecii.

96 Marcel Ciorcan. Op. cit., p. 15

97 Regulamentul bibliotecii diferă de la o instituţie la alta şi el prevede: condiţii de înscriere, condiţii de împrumut (durată, gratuitate, facilitate de rezervare, prelungire etc.), drepturi şi obligaţii ale utilizatorului, structura de organizare a colecţiilor de bibliotecă, elemente de modernizare a activităţii bibliotecii, sistemul de împrumut şi modul de realizare a tranzacţiilor – pe fişe clasice, pe fişe electronice (avantaje: împrumut rapid, depistare de erori, listare automată a întârzierilor, informare exactă privind circulaţia documentelor, oportunităţi clare pentru statistica de bibliotecă, alte informaţii), mixt (în cazul în care nu s-a încheiat baza de date retrospectivă a bibliotecii).

98 Lectura este „actul sau modalitatea de a citi un text” (Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii, Bucureşti, Editura enciclopedică, 1992).

99 Brigitte Richter. Ghod de biblioteconomie, Bucureşti, Grafoart, 1995, p. 239

100 Brigitte Richter, op. cit., p. 262

101 Gheorghe Bulţă, Sultana Craia, Victor Petrescu. Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Târgovişte, Bibliotheca, 2004, p. 114-122

102 Mircea Regneală. Curs elementar de biblioteconomie (XV), Biblioteca, nr. 5, 2006, p. 143-144

103 John Marry. O nouă paradigmă pentru biblioteca publică, într-o lume a interdependenţelor, Library Journal, 1996, SUA.

104 Gheorghe Buluţă, Sultana Craia, Victor Petrescu. Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Târgovişte, Bibliotheca, 2004, p. 123

105 Mircea Regneală. Curs de biblioteconomie (XV), Biblioteca, nr. 5, 2006, p. 144

106 Marcel Ciorcan. Atributele fundamentale ale bibliotecii moderne (1), Biblioteca, nr. 1, 2006, p. 13-14

243