Problemă rezolvată Problemă

Evaluarea bunurilor asiguratului – 350 000 lei

Suma de asigurare a acestor bunuri – 200 000 lei

Paguba în urma cazului de asigurare – 100 000 lei.

De calculat suma despăgubirii:

1. după principiul răspunderii proporţionale;

2. după principiul primului risc.

Rezolvare

1. Despăgubirea de asigurare faţă de pagubă se stabileşte în aceeaşi proporţie în care se află suma de asigurare faţă de valoarea bunului asigurat.

S_desp = 200 000 * 100 000 / 350 000 = 57142.86 lei

2. Despăgubirea este egală cu paguba, dar nu poate depăşi mărimea sumei de asigurare.

S_desp = 100 000 lei

Probleme nerezolvate

Problema nr. 1

Costul obiectului asigurat constituie 25600 lei, suma asigurată – 22400 lei, dauna cauzată asiguratului de determinarea obiectului 3820 lei. Este necesar ca să fie efectuată determinarea despăgubirii de asigurare după sistemul proporţional.

Problema nr. 2

Utilajele au fost asigurate după sistemul proporţional la o sumă de 85,0 mii lei. Costul efectiv este de 90,0 mii lei. Este necesar ca să fie determinată valoarea daunei, dacă despăgubirea de asigurare este de 25,3 mii lei.

Problema nr. 3

Dauna cauzată asiguratului de pierdere obiectului este de 9690 lei, suma asigurată – 12,0 mii lei, ceea ce constituie 60 la sută din costul efectiv a obiectului asigurat. Este necesar ca să fie determinată despăgubirea de asigurare după sistemul proporţional.

Problema nr. 4

Costul obiectului – 25,0 mii lei, suma asigurată şi dauna constituie corespunzător 60 zile şi 40 la sută din costul efectiv a obiectului asigurat. Se cere ca să fie determinată despăgubirea de asigurare după sistemul proporţional.

Problema nr. 5

Obiectul este evoluat în sumă de 18,2 mii lei şi este asigurat în proporţie de 80 la sută din costul efectiv. Este necesar ca să fie determinată despăgubirea de asigurare după sistemul proporţional, dacă dauna asiguratului este de 6,2 mii lei.

Problema nr.6

Obiectul este asigurat după sistemul primului risc la o sumă de 6500 lei, costul efectiv este de 8900 lei dauna suportată de către asigurat în legătură cu deteriorarea obiectului este de – 2630 lei. Este necesar ca să fie stabilit cuantumul despăgubirii de asigurare.

Tema 4. Contractul de asigurare

1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de asigurare.

2. Elementele contractului de asigurare.

3. Condiţiile de validitate a contractului de asigurare.

4. Efectele contractului de asigurare.

4.1. Drepturile şi obligaţiile părţilor până la ivirea evenimentului asigurat.

4.2. Drepturile şi obligaţiile părţilor după producerea evenimentului asigurat.

5. Încetarea contractului de asigurare.

1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de asigurare

1 Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligându-se, la producerea acestuia, sa plătească asiguratului sau unei terţe persoane o despăgubire sau suma asigurată. Din definiţia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia. El este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesivă, aleatoriu şi de adeziune.

(1) Este un contract personal, deoarece, deşi obiectul asigurării poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contract se asigură persoana şi nu proprietatea. În cazul în care asiguratul vinde proprietatea asigurată, noul proprietar nu este asigurat în baza aceluiaşi contract decât dacă asigurătorul acceptă acest lucru.

(2) Este un contract concesual - se încheie prin consimţământul părţilor. În contractul de asigurare se indică elementele obligatorii ale contractului. Caracterul consensual rezultă din faptul, că se formează solo consensu, prin simplul acord de voinţă al părţilor, fără să fie necesară vre-o formă specială de manifestare a voinţei lor.

Forma contractului este cea scrisă, dar aceasta nu se cere ad validitatem, ci numai ad probationem. Ca urmare, lipsa formei scrise nu va atrage nulitatea contractului dar va determina numai limitarea posibilităţii de a dovedi existenţa şi conţinutul acestuia. În practică, poliţa sau certificatul de asigurare, precum şi decontul de primă trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare.

(3) Este un contract sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente (asiguratul - declaraţii de risc exacte, achitarea primei de asigurare în termenele indicate la încheierea contractului; asigurătorul - plata sumei despăgubirilor, dacă asiguratul şi-a îndeplinit obligaţiunile sale);

(4) Este un contract unic pentru intreaga sa durată. Unicitatea contractului de asigurare se menţine chiar dacă asiguratul pierde contractul; în acest caz se eliberează copia (dublicat). Deci, caracterul de unicitate a contractului de asigurare înseamnă că acesta se menţine unic pentru întreaga sa durată, chiar şi atunci cînd ar suferi o împărţire pe termene periodice (această divizare interesează numai modul de plată al primei). În cadrul unei perioade de asigurare determinată, contractul poate fi modificat prin cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar, de regulă un risc politic. În acest caz se cotează şi se aplică o primă suplimentară faţă de prima de bază.

(5) Este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmăreşte să obţină un folos ( nu este gratuit), o contraprestaţie în schimbul obligaţiei ce-şi asumă. Deci, caracterul oneros al contractului de asigurare este reflectat în avantajul bănesc care-l urmăreşte asiguratul drept rezultat al survenirii riscului asigurat şi prima de asigurare pe care o pretinde asigurătorul.

(6) Este un contract este cu executare succesiva - se eşalonează în timp. Asigurătorul se obligă să acopere un anumit risc pe o perioadă lungă de timp (asigurările pe viaţă), plata se efectuează lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anuală întreagă;

(7) aleatoriu, la încheierea lui părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligaţiile asumate de asigurat şi asigurător depind de un eveniment viitor şi incert. Acest eveniment, identificându-se ca fiind avantajos, comportă pentru fiecare dintre părţi o şansă de câştig sau un risc de pierdere;

(8) Este un contract de adeziune - este elaborat şi redactat de asigurător, la el a aderat asiguratul;

(9) Este un contract de bună credinţă - presupune că executarea acestuia să se facă cu bună credinţă de către părţi.

Există 3 tipuri de contracte de asigurare:

1. de bază;

2. suplimentar;

3. special.

(a) Este încheiat între 2 părţi pe o anumită perioadă de timp. În acest contract sunt indicate bunurile asigurate, valabilitatea, cota de primă tarifară, locul (locurile) aflării acestor bunuri etc.

(b) Sunt cazuri când în timpul valabilităţii contractului de asigurare asiguratul a mai procurat bunuri, deci nu toate bunurile sunt cuprinse în asigurare. În acest caz, pe bunurile procurate, suplimentar se întocmeşte contractul de asigurare suplimentar, şi asigurarea după acest contract se termină o dată cu cel de bază, indiferent de ziua începerii lui.

(c) Se încheie în cazul asigurării unor bunuri de excepţie. Fiecare SAs are o listă cu obiecte, care nu pot fi asigurate prin contractul de bază. (bani în numerar, obiecte de aur, pietre scumpe, materiale explozive, flori de casă, obiecte de cult etc.), ci numai pe unul special.