4. Efectele contractului de asigurare

Fiind un contract sinalagmatic, contractul de asigurare presupune drepturi şi obligaţii corelative între părţi ce pot fi delimitate în două perioade: pînă la ivirea evenimentului asigurat şi după producerea acestuia.

4.1 Drepturile si obligaţiile asiguratului:

a) pînă la producerea riscului asigurat

Drepturile asiguratului:

• dreptul de a modifica contractul

• dreptul de a încheia asigurări suplimentare

• dreptul de răscumpărare

Obligaţiile asiguratului:

• plata primei de asigurare

• obligaţia de a informa pe asigurător în privinţa modificării circumstanţelor care agraveaza riscul,

• obligaţia de intreţinere a bunului asigurat în bune condiţii, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

b) după producerea riscului asigurat

- dreptul de a încasa despăgubirea de asigurare

Obligaţiile asiguratului sunt:

• combaterea efectivă a calamităţilor pentru limitarea pagubei şi salvarea bunurilor asigurate;

• avizarea asigurătorului, in termenele prevazute de condiţiile de asigurare, cu privire la producerea riscului asigurat

• participarea la constatarea cazului asigurat produs şi a pagubei rezultate

• furnizarea de acte şi date referitoare la riscul asigurat

4.2 Drepturile si obligaţiile asigurătorului

a) până la producerea riscului asigurat:

• dreptul de a verifica existenţa bunului asigurat şi a modului în care acesta se intreţine

• dreptul de a aplica sancţiuni legale când asiguratul a încălcat obligaţiile privind intreţinerea, folosirea şi paza bunurilor asigurate

Obligaţiile asigurătorului:

• obligaţia de a elibera, la cerere, dublicatul documentului de asigurare, dacă asiguratul l-a pierdut pe cel original

• obligaţia de a elibera, la cererea asiguratului a unui certificat ce confirma asigurarea.

b) după producerea riscului asigurat

- asigurătorul achita despăgubirea sau suma asigurată

În acest scop, asigurătorul va stabili cauzele daunelor şi împrejurările în care acestea s-au produs pentru a determina obligaţia sa de plată. Pentru aceasta este necesar să se verifice

• dacă asigurarea era in vigoare la data producerii riscului

• dacă primele de asigurare au fost achitate integral

• dacă bunurile respective sunt cuprinse în asigurare

• dacă evenimentul produs este riscul împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. 5. Încetarea contractului de asigurare

Modul obişnuit de încetare a contractului de asigurare cu durată determinată îl constituie ajungerea la termen, respectiv expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Un alt mod de încetare a contractului, destul de uzual, este producerea riscului asigurat. Această situaţie o întâlnim în asigurări de viaţă şi de accidente a persoanelor, când survine cazul asigurat. După plata sumei asigurate, obligaţiile asigurătorului faţă de asigurat se sting, ceea ce echivalează cu încetarea automată a contractului.

Pentru asigurările de bunuri, contractul încetează numai dacă, prin realizarea riscului, bunul asigurat a fost distrus totalmente. Dacă distrugerea este parţială, contractul poate continua să-şi producă efectele pentru o sumă asigurată redusă. Soluţia este asemănătoare în cazul asigurărilor de răspundere civilă. Dacă suma asigurată nu se epuizează prin achitarea despăgubirii terţului prejudiciat prin fapta asiguratului, asigurătorul va răspunde în continuare până la suma contractată.

Modurile neobişnuite de încetare a contractului sunt:

• denunţarea – constă în exercitarea contractului în mod unilateral, din cauze autorizate de lege şi anume: dacă asiguratul nu a comunicat în scris modificările intervenite în cursul contractului în legătură cu datele luate în considerare la încheierea asigurării; când se constată neîndeplinirea de către asigurat a obligaţiei de întreţinere corespunzătoare a bunului sau neluarea măsurilor de prevenire impuse de lege, autorităţi, ori de însăşi natura bunurilor asigurate.

• rezilierea – reprezintă desfacerea pentru viitor a contractului datorită neexecutării obligaţiei uneia dintre părţi, din cauze care-i sunt imputabile.

• nulitatea – contractul de asigurare este nul atunci când el a fost încheiat fără respectarea condiţiilor esenţiale de valabilitate (orice persoană poate contracta, dacă nu este declarat necapabilă de lege. Incapabili de a contracta, conform prevederilor Codului Civil RM, sunt: minorii, interzişii judecătoreşti şi, în genere, toţi cei căror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au capacitate restrînsă şi pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autorităţii tutelare; sau în cazul când consimţămintul nu este valabil, adică dacă este dat prin eroare, smuls prin violenţă sau surprins prin dol; sau în cazul când cauza contractului este ilicită, adică atunci cînd el s-a încheiat cu încalcarea ordinii publice sau a regulamentelor legale ce supravegheaza activitatea de asigurare). În principiu, regula principală care guvernează nulitatea este că „contractul lovit de nulitate se consideră că nu a fost încheiat, iar clauza lovită de nulitate se consideră că nu a fost stabilită”, cu alte cuvinte, nulitatea contractului de asigurare operează şi pentru trecut, nu numai pentru viitor aşa cum este în cazul pentru denunţare şi reziliere. Ea readuce pe contractanţi la situaţia juridică avută la data încheierii asigurării, procedându-se la restituirea reciprocă a prestaţiilor efectuate.