6. Obţinerea sumei de răscumpărare

Condiţiile de asigurare precizează dreptul asiguratului la obţinerea sumei de răscumpărare în cazul în care, plătind primele de asigurare o perioadă de timp (limita minimă la asigurările mixte fiind de 2 ani, pentru asigurările contractate pe perioada de 5 ani şi 3 ani, pentru cele cobtractate pe perioade mai mari), acesta solicită încetarea contractului, prin plata sumei asigurate. Dreptul asiguratului la obţinerea sumei asigurate se argumentează prin faptul că primele de asigurare au fost astfel dimensionate încât să includă şi rezerva de prime. Întrucât acesta sistează plata primelor, el are dreptul de a obţine de la asigurător suma asigurare redusă, iar dacă renunţă la asigurare, are dreptul să I se achite rezerva de prime corespunzătoare asigurării sale, deci, sama de răscumpărare. Acestă sumă de răscumpărare reprezintă 95% din rezerva de prime, cota care creşte cu câte o unitate în fiecare din ultimii 5 ani ai asigurării. Suma respectivă este inferioară sumei totale plătite ca prime şi dobănzile aferente, întrucât valoarea acesteia se determină în baza rezervei acumulate minus cheltuielile de achiziţie. În primii ani ai perioadei de asigurare, primele de asigurare sunt consumate în proporţie ridicată pentru acoperirea riscurilor şi cheltuielilor, aportul dobănzilor este nesemnificativ, iar rezerva matematică este prea mică, pentru a nu afecta cuantumul sumei de răscumpărare dacă plata acesteia se impune.

7. Dobânda la împrumutul acortat în asigurarea de viaţă

Condiţiile de asigurare precizează obligaţia asiguratului de a plăti dobănda la acest împrumut, chiar dacă s-ar putea spune că “se împrumută din banii săi”. Faptul se justifică, întrucât împrumuturile se acordă din rezerva matematică, ori în acest caz acesta nu mai aduce dobânzi din partea instituţiei de credit, unde era păstrată ca depozit. Deci asiguratul care a primit împrumutul trebuie să suporte dobânda la imprumut.

Întrebări de verificare

1. Care sunt riscurile în cadrul asigurărilor de persoane?

2. Rolul asigurărilor de persoane în sistemul economic?

3. Care sunt particularităţile asigurărilor de persoane?

4. Cum se determină marimea sumei asigurate în cadrul asigurărilor de persoane?

5. De ce depinde mărimea primei de asigurare în cadrul asigurărilor de persoane?

6. Explicaţi diferenţa dintre asigurările de persoane şi asigurarea socială?

7. Ce tipuri de asigurări de persoane cunoaşteţi?

8. Enumeraţi modalităţile de achitare a primei de asigurare.

9. Care este durata de valabilitate a contractului de asigurare în cadrul asigurărilor de viaţă?

10. Ce documente trebuie să prezinte beneficiarul sau moştenitorul pentru plata sumei de asigurare?

Teste pentru autoverificare

Testul nr. 1

Deţinătorul poliţei de asigurare, care este aceeaşi persoană cu asiguratul, are un contract de asigurare de viaţă pe 30 de ani şi doreşte să-l întrerupă după 15 ani. El este îndreptăţit să primească:

1. suma asigurată şi dividendele aferente;

2. valoarea de răscumpărare şi dividendele aferente;

3. suma asigurată redusă şi dividendele aferente;

4. suma asigurată.

Testul nr. 2

Reactivitatea poliţei de asigurare înseamnă:

1) că poliţa de asigurare, anulată ca urmare a neplăţii primei de asigurare, poate intra din nou în vigoare în doi ani de la anulare, cu condiţia efectuării unei noi examinări medicale;

2) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a explicării duratei de asigurare poate intra din nou în vigoare în trei ani de la anulare;

3) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a neplăţii primei poate intra din nou în vigoare în trei ani de la anulare, cu o nouă evaluare medicală şi cu plata tuturor obligaţiilor financiare;

4) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a neplăţii primei poate intra din nou în vigoare, imediat ce asiguratul îşi plăteşte prima restanţă.

Testul nr. 3

Valabilitatea poliţei de asigurare începe:

1. la data semnării propunerii de asigurare;

2. la data acceptării propunerii de asigurare de către societate;

3. la data livrării poliţei de asigurare către client;

4. la data efectuării evaluării medicale.

Trestul nr. 4

Cum sunt clasificate asigurările de sănătate:

1. asigurare dotală, de nupţialitate, de natalitate;

2. asigurare de accidente, de boală, de sănătate permanentă;

3. asigurări la termen, tradiţionale, cu unităţi de investiţii;

4. asigurări mixte, de deces, asigurări de viaţă cu componentă de economisire.

Testul nr. 5

În legătură cu asigurările de supravieţuire, identificaţi varianta falsă:

1. asigurarea de supravieţuire este atractivă pentru asigurat şi stimulează spiritul de economisire;

2. asigurătorul se angajează să plătească asiguratului la expirarea contractului suma asigurată, cu condiţia ca acesta să fie în viaţă;

3. în caz de accident al asiguratului, societatea de asigurare nu are nici un fel de obligaţie faţă de moştenitorii acestuia;

4. o formă a asigurărilor de supravieţuire este asigurarea de rentă.

Testul nr. 6

La asigurările de persoane, suma asigurată se stabileşte :

1. de către agenţii de asigurare ai firmei;

2. pe baza informaţiilor din certificatele medicale prezentate de asigurat;

3. pe bază de negociere;

4. în mod forfetar, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale financiare.

Testul nr. 7

La asigurările de persoane, asiguratul poate să încheie:

1. doar o asigurare, în limita maximă a valorii sale stabilită de agentul de asigurare;

2. maximum două asigurări: una obligatorie şi una facultativă;

3. un număr nedeterminat de asigurări de acelaşi fel, fără nici un fel de restricţie;

4. un număr nedeterminat de asigurări, dar până la valoarea sa stabilită de agentul de asigurare.

Testul nr. 8

Dacă la expirarea de supravieţuire contractului asiguratul este în viaţă, asigurătorul este eliberat de orice obligaţie faţă de asigurat. (adevărat sau fals)

Testul nr. 9

Care este condiţia de bază la asigurările de supravieţuire

Testul nr.10

Care este modalitatea de achitare a primelor de asigurare