- •1 Căpitanul gărzii imperiale
- •Irt se aflau, într-o după-amiază, câţiva [ cărţi. După vorbă, păreau să fie fran-
- •I e cu neputinţă!
- •Văduva îl privi pătrunzător, dar el susţinu această privire.
- •Iniştitâ, copila mea, fii liniştită! Nu mi pot cerul ar putea îngădui triumful unui astfel
- •Iceeaşi linişte cu care îţi dau banii. Vreau satisfacţie. Margot va şti că eu sunt acela compromis, căsătorindu-mă cu sora unui
- •I, mă concediezi?
- •3. Pharao* şi biribi**
- •Isăzică aţi trăncănit pe socoteala mea . . . Cuvânt! replică doamna Richemonte.
- •3St muncă, nu glumă — răspunse cel în-
- •Iceţi conaşule. Nu se ştie ... »
- •Ipte bună!
- •X poate intra nimeni!
- •Iţă, tot nu pricep încă de ce a trebuit să facă 5i-apoi, ce legătură au cizmele cu primejdia
- •Idela rezultatele războiului. Delegaţii nu iz-
- •Imediat, căci cunoştea direcţia în care trebuia s-o apuce.
- •I zici că banii sunt într.-o ladă?
- •II zărise pe Greifenklau, care stătea la doi paşi de dânsul, cu armele îndreptate asupra lui.
- •Iţer. Cu asta te, am lămurit.
- •I cu legea, care se ţineau ascunşi prin vă-nde ieşeau la iveală când era vorba de dat
- •Intrând, văzu o tânără fată torcând şi care se ridică îndată, întrebându-1 prietenos ce doreşte. Privirile, însă, îi erau îngrijorate.
- •Ia se întoarce acasă abia la noapte?
- •Ipse şi chipul I se îmbujora iarăşi, ai spus, duduie? Fabier?
- •I se păru că auzise pomenindu-se numele
- •Imesc. Nici n-ai de ce te teme. Boare, dar generalul îl rugă: rog, rămâneţi. Bandiţii tocmai au ieşit la
- •Iul Richemonte?
- •Iu interveni: ........
- •Voi ruga să-mi acorzi câteva minute mai
- •Icuviinţă din cap.
- •Ilţumesc, scumpul meu văr, şopii bolnava.
- •1 Păstrat credinţă Patriei, Sire, şi m-au
- •Iseamna nenorocire, zise doamna Riche-
- •Izbi de o împotrivire foarte dârză.
- •Ia oameni de câţi ai nevoie.
- •I eu că vreau să-I curăţ hainele, u. Dar cal de unde iau? ta nu-I prea greu de găsit. Dar încă nu ştii nimic: Margot şi marna ei ă cu mine.
- •I călătorim? în trăsură? I asta ar fi prea bătător la ochi şi greu in 'om călări. ; bărbăteşti?
- •Iu altul.
- •Ie Richemonte, re s-a întâmplat? întrebă el. Eva ce n-aş putea comunica Maiestăţii Voas-?amera Sa, răspunse cel întrebat, şte aici! zise Napoleon, poruncitor.
- •Iclinare. Inima lui Piichemonte bătea ne-
- •Vedem dacă vrea să se lase spânzurat, ă fac eu?
- •Isă, căci ce putea face el, de unul singur.
- •Ieşi repede dintre tufe şi alergă către ieşirea văgăunii.
- •Inventat-o? /estit-o numai ca să ne salvăm. Ei ne-au
- •3Ână atunci, caseta se poate duce dracului.
- •Ijungă la văgăuna cu pricina fără a ieva.
- •1. Căpitanul Gărzii imperiale ...... 5
I călătorim? în trăsură? I asta ar fi prea bătător la ochi şi greu in 'om călări. ; bărbăteşti?
tichemonte nu se lăsă convinsă chiar cu în schimb Margot acceptă planul cu înecăm? întrebă ea.
ne va înştiinţa. Dar nu te simţi prea slăbită 1 de călătorie? it în deplinătatea puterilor, mnul să nu te înşeli! ra mea ştie. toate astea? întrebă doamna
neni nu trebuie să afle nimic, astfel încât
— Nu te îngriji de asta, mamă! zise Greifenklau. Fugim ca să scăpăm de prizonierat şi de multe altele. La război ca la război, vorba ceea! Dar văd şi haine femeieşti aici!
—<- Da, răspunse Florian. Am adus pentru fiecare din coniţe câte o rochie, aşa cum. poartă în ţinutul acela fiecare fată cu stare.
— Şi pe astea le-ai ciordit?
— Nu; chiar atât de specialist în hoţii nu sunt. Le-am împrumutat numai oleacă.
— De la cine?
— De la cârciumăreasă.
— Şi i-ai trădat planul nostru?
— Atât de prost mă crezi? I am spus doar că vreau să fac o farsă cuiva şi m-a crezut.
— Dar de ce era nevoie de îmbrăcăminte femeiască?
— Lucrul e foarte simplu: în timpul zilei coniţele nu vor putea păcăli pe nimeni cu hainele lor bărbăteşti. Acestea-s bune numai pentru trecerea prin Sedan; mai încolo vom vedea. Şi-apoi, dumnealor trebuie să intre în Gedinne în haine femeieşti. Acum mă duc să văd cum punem mâna pe căişorii de care avem nevoie.
a miezul nopţii când un călăreţ opri în
întrebă santinela. irul armatei, Reillac. trece! îtră in curte şi coborî de pe cal. După ce-l
la postul de gardă, dar cum intră înăuntru ins un pas înapoi. :aita aici, căpitane? întrebă dânsul.
Richemonte bântuia prin preajmă fiind-:se să nu se culce deloc, ci să dea târcoale i, sperând ca Greifenklau să-i pice, totuşi, s în mână. lumneata de unde-ai mai apărut, baroane?
monte.
lat că împăratul a tras aici şi am pornit încă să-1 rog să-mi acorde o întrevedere.
>blema furniturilor? râse căpitanul.
e. Vroiam să preiau comenzile cartierului credeam să te găsesc aici,, căpitane.
ă aflu pretutindeni unde e rost să-ţi fac un
ounse Richemonte.
— Şi eu care te credeam prin apropierea posturilor duşmane!
— De acolo m-am întors. Dar hai să mergem!
îl luă de braţ şi—1 duse în camera pe care şi-o alesese. Acolo îşi aprinse o ţigară şi, cu aerul unui om conştient de puterea lui, se trânti pe canapea.
— Ia loc, baroane! spuse el cu condescendentă. Reillac se aşeză încetişor şi-1 măsură din cap până în
picioare pe tovarăşul său de ticăloşii.
— Căpitane, zise el, s-a întâmplat ceva cu dumneata. De unde şi până unde ai ajuns comandant al gărzii la fermă?
— Ei, asta-i bună! Mai bine, lasă-mă să te întreb de. unde şi până unde ai devenit dumneata furnizor al armatei?
— Eu am banii necesari pentru calitatea asta.
— Iar eu am talentul necesar pentru calitatea cealaltă.
— Măi să fie! Nu te mai recunosc, omule! Cum se face asta?
— O să afli, fii fără nici o grijă. în orice caz, de azi încolo nu mai am nevoie de banii dumitale.
— Asta <-.n Q.nnî nrinni dur rm mipl în inaiă \n*Q+a rln_
î mare măgar, scumpe baroane.
, pentru că nu mă crezi în stare să dau şi
ovitură. Crezi dumneata că împăratul mi-ar
aşa, fără nici un motiv, slujba asta de răs-
>t. Trebuie să-i fi făcut servicii însemnate.
s ce natură sunt?
ridată asta rămâne secret. Iţi pot spune doar,
âteva zile m-am aţinut prin apropierea car-
•al duşman, restul nu-i greu de ghicit! Chestia cu co-am priceput-o, dar pe aceea cu puşculiţa
ă nu.
îmi pasă ce şi cât poţi dumneata înţelege
tea! Dar pentru că mi-ai făcut unele ser-
•mit să te întreb dacă ţi-aş putea fi de folos,
