8. Oferta

8.1 Funcţia ofertei

Oferta poate fi definită ca fiind:

• Sensibilitatea ofertei la schimbarea preţului sau a oricăreia dintre condiţiile ofertei;

• Cantitatea maximă dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un vânzător intenţionea să o vândă pe piaţă într-o perioadă determinată timp, la un anumit preţ unitar.

Ca şi cererea, oferta se formează în contextul unor investiţii, reflectate în mărimea şi dinamica preţul. Factorii care stau la baza explicării legii generale a ofertei sunt următorii:

1. în funcţie de cine exprimă oferta, aceasta se poate manifesta ca:

• ofertă individuală,

• oferta agregată;

2. în funcţie de caracteristicile bunurilor oferite pieţei, distingem:

• ofertă de bunuri independente (calculatoare, încălţăminte etc.);

• oferta complementară - când din producţia unor bunuri principale rezultă bunuri secundare; oferta mixtă - bunurile oferite satisfac aceeaşi cerere şi pot fi substituite;

3. în funcţie de influenţa factorilor de producţie asupra dimensiunilor ofertei:

• ofertă fixă - în cazul rarităţii absolute a factorilor de producţie, care impune o cantitate limitată de bunuri, imposibil de majorat;

• oferta flexibilă - ca rezultat al realităţii relative a factorilor de producţie, iar cantitatea de bunuri est posibil să fie majorată, pe baza resurselor disponibile;

4. în funcţie de factorul timp:

• ofertă instantanee

• ofertă pe termen scurt;

• ofertă pe termen lung.

Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea preţului şi cantitatea oferită reprezintă conţinutul legii generale a ofertei; corespunzător acestei legi:

• creşterea preţului determină creşterea cantităţii oferite;

• reducerea prețului determină reducerea cantității oferite.

Modificarea cantităţii oferite la acelaşi nivel al preţului este determinată de următorii factori:

• costul producţiei - reducerea costului de producere a unui bun determină creşterea cantităţii oferite, iar creşterea costului determină scăderea ofertei;

• preţul altor bunuri - din producţia unor bunuri principale rezultă produse secundare din a căror vânzare rezultă venituri care pot avea o pondere importantă în veniturile totale încasate;

• numărul firmelor care produc acelaşi bun;

• taxele şi subsidiile - reducerea taxelor va determina o creştere a ofertei;

• previziunile privind evoluţia preţului - în situaţia în care anumite firme se aşteaptă ca preţul să scadă oferta de pe piaţa prezentă va creşte, celelalte condiţii rămânând constante;

• evenimentele social-poiitice şi naturale.

8.2 Elasticitatea ofertei. Importanţa cunoaşterii ofertei şi elasticităţii ei

Pe piaţă oferta nu este decât în cazuri rare inflexibilă, tendinţa ei fiind de a se modifica în funcţie de preţ. Modificarea ofertei în funcţie de factorii care o determină se numeşte elasticitate. Cei mai importanţi factori de care depinde elasticitatea ofertei sunt:

• veniturile;

• preţurile de vânzare ale produselor.

Factorul cel mai important al modificării ofertei este preţul, în funcţie de care bunurile economice pot fi împărţite în următoarele categorii:

• bunuri cu ofertă elastică (Eo/p>l) (modificarea supraunitară)- este proprie acelor bunuri pentru care modificarea preţului cu un anumit procent determină o modificare mai mare a cantităţii oferite;

• bunuri cu elasticitate unitară (Eo/p=l) - modificarea preţului cu un anumit procent determină o modificare în aceeaşi măsură a cantităţii oferite;

• bunuri cu ofertă inelastică (Eo/p^<l) (elasticitate subunitară)- când preţul se modifică cu o anumită mărime, oferta se modifică cu o mărime mai mică;

• bunuri cu ofertă perfect elastică (Eo/p=oo) este un caz extrem care nu există în realitate;

• bunuri cu ofertă perfect inelastică (Eo/p=0) - este un alt extrem, când la orice modificare a preţului oferta nu se modifică.

Elasticitatea ofertei ca şi elasticitatea cererii au o mare importanţă în procesul decizional, deoarece în funcţie de evoluţia preţului de pe piaţa fiecărui bun, veniturile totale încasate depind atât de forma elasticităţii cererii, cât şi de posibilităţile de adaptare a ofertei la această evoluţie.

Corelaţia dintre variaţia ofertei unui bun şi evoluţia preţului se exprimă prin

coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ.

KE0/p= - AQ(%) / Ap(%) = - [(AQ /Qo) / (Ap /po)] = - [(Q1 -QoVQo]/ [(P1 -PO)/ PO],

Ap = variaţia preţului;

p i = preţul în perioada curentă;

PO = preţul în perioada iniţială.

Spre deosebire de cerere care este determinată în mare parte de factori subiectivi, oferta depinde în mare măsură de factori obiectivi precum:

• costul unitar al bunului - creşterea cererii pentru un anumit bun influenţează creşterea ofertei care este dependentă de nivelul costului de producţie unitar, când celelalte condiţii sunt constante;

• posibilităţile de stocare a bunurilor şi costul stocării acestora -elasticitatea ofertei în funcţie de preţ creşte dacă produsul poate fi stocat şi scade în condiţiile unor posibilităţi reduse de stocare;

• durata perioadei de la modificarea preţului în funcţie de care distingem:

• perioada pieţei - cu o durată foarte scurtă de la modificarea preţului;

• perioada scurtă - imprimă ofertei un caracter reativ inelastic;

• perioada îndelungată - imprimă mişcarea simultană a cererii, ofertei şi preţului;

• numărul de ofertanţi (relaţie directă);

• evenimente social-politice (care este o relaţie directă);

• condiţiile naturale (relaţie directă).