- •I.I.S.P. Universitatea “perspectiva-int” Anul de studii 2012-2013 Specialitatea: Business şi administrare Subiectele pentru examenul de licenţă: Economix (Microeconomic, Macroeconomie)
- •Microeconomie
- •1.1 Economia faptică şi economia teoretică
- •Obiect de studiu propriu;
- •Metodă de cercetare proprie;
- •Sistem propriu de categorii şi legi economice
- •1.2 Obiectul, metoda şi rolul formativ al Economiei
- •Metoda economiei
- •1.3 Nevoile umane şi resursele economice
- •1.4 Economia şi raţionalitatea economică. Structurile economiei
- •2. Economia de piaţă contemporană
- •2.1 Forme de organizare şi funcţionare a economiei
- •2.1.1.Economia naturală
- •2.1.2 Economia de schimb
- •2.1.3Economia de comandă
- •2.2 Trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă
- •2.2.1 Definirea şi trăsăturile economiei de piaţă
- •2.2.2 Proprietatea în economia de piaţă; libera iniţiativă
- •2.2.3Modele şi tipuri ale economiei de piaţă
- •2.3 Banii în economia de piaţă
- •2.3.1 Natura, geneza şi evoluţia banilor
- •3.1.2 Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare
- •3.1.3.Circuitul economic
- •3.2.2 Caracteristicile întreprinderii (firmei)
- •3.2.3 Întreprinzătorul
- •Consumul public şi consumul privat individual
- •5.1.1 Caracterizarea generală a factorilor de producţie
- •5.1.2 Neofactorii de producţie
- •5.2 Utilizarea factorilor de producție
- •5.2.1 Combinarea şi substituirea factorilor de producţie
- •5.3 Eficienţa utilizării factorilor de producţie
- •5.3.1 Eficienţa economică - formele eficienţei economice
- •1. Rentabilitatea - capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit.
- •2. Productivitatea reprezintă rodnicia sau randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie.
- •5.3.2 Productivitatea muncii
- •5.3.3 Căi de creştere a eficienţei economice
- •6. Costurile de producţie
- •6.1 Conţinutul costului de producţie
- •6.2Mărimea şi tipologia costurilor
- •1. Costul global (total) reprezintă ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de producţie dat, şi este format din:
- •3. Costul marginal:
- •Influenţarea nivelului rentabilităţii (profitului);
- •6.3 Comportamentul întreprinzătorului şi reducerea costului de producţie
- •7. Cererea
- •7.1 Cererea şi factorii care o influenţează
- •De natură economică:
- •De natură extraeconomică:
- •7.2 Elasticitatea cererii şi importanţa ei
- •Importanţa şi factorii care determină elasticitatea cererii.
- •8. Oferta
- •8.1 Funcţia ofertei
- •8.2 Elasticitatea ofertei. Importanţa cunoaşterii ofertei şi elasticităţii ei
- •Concepte de bază - tema 8
- •9. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului
- •9.1 Concurenţa - conţinut şi funcţii
- •Imperfectă - apare în situaţia în care fie producătorii fie cumpărătorii sunt în număr mic, ceea ce reduce posibilitatea satisfacerii intereselor lor.
- •9.2Piața, mecanismele şi legităţile ei
- •9.2.1 Piaţa: conţinut şi funcţii
- •Veniturile şi comportamentul consumatorului;
- •9.3 Piaţa cu concurenţă perfectă şi formarea preţului de echilibru
- •9.4 Piaţa cu concurenţă imperfectă şi mecanismulformării preţului
- •Informarea agenţilor economici privind situaţia pieţei este deficitară;
- •9.4.1 Piaţa cu concurenţă monopolistică
- •9.4.2 Piața cu concurență de monopol
- •9.4.3 Piața cu concurență de oligopol
- •Diversificarea produselor, activităților, a mărcilor și submărcilor de fabricație.
- •9.5 Implicarea statului în formarea prețului
- •Infracţiuni economice în lupta de concurenţă:
- •10. Remunerarea factorilor de producţie
- •10.1 Salariul
- •10.2 Profitul
- •10.4 Renta
- •11.2Situaţii de eşec al pieţelor
- •1. Externalităţile reprezintă situaţiile în care preţurile pieţei nu reflectă unele dintre costurile sau beneficiile asociate producţiei sau consumului.
- •Bunurile publice
- •Monopolul
- •Introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
- •Costul social şi costul privat;
- •Beneficiul social şi beeficiul privat.
- •3.Politici macroeconomice
- •2. Modelul circuitului economic de bază
- •3. Modelul circuitului economic luând în consideraţie guvernul şi sectorul extern
- •4. Ecilibrul macroeconomic, introducere în problemă
- •1. Ciclicitatea - trăsătură a evoluţiei activităţii economice
- •3. Crizele economice - concept, evoluţie, cauzele.
- •4. Politici economice anticiclice
- •Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
- •1. Structura generală a sistemului conturilor naţionale
- •Venitul naţional (vn).
- •3. Produsul inter Brut şi Produsul Naţional Net
- •4. Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici
- •Raportul dintre pnb real şi pnb nominal
- •Unele probleme deosebite ale evaluării pnb real
- •Pnb real ca măsura a bunăstării populaţiei
- •5. Alţi indicatori macroeconomici
- •2. Echilibrul dintre cererea agregată şi oferta agregată
- •Tema: piaţa monetară
- •Tema: piaţa capitalului
- •2. Consumul - noţiuni generale, tupurile.Relaţia dintre venit şi consum.
3. Produsul inter Brut şi Produsul Naţional Net
Pentru estimarea activităţii economice în cadrul unei ţări, dar şi pentru estimarea nivelului calităţii vieţii într-o economie dată se utilizează mai mulţi indicatori. Insă există un indicator general care este în stare să includă în sune toate componentele vieţii economice ale unei ţări, cât şi să reflecte nivelul ei de dezvoltare socio-economică în comparaţie cu alte ţări sau perioade de timp.
Produsul National Brut ( PNB) reprezintă valoarea tuturor bunurilor finale şi a serviciilor produse într-o perioadă dată de timp de factorii de producţie aflaţi în proprietatea unei anumite ţari. Producţia tuturor acestora este evaluată la preţul pieţei, iar valorile sunt adunate pentru a obţine PNB.
PNB este un indicator valoric. Pentru a avea posibilitatea de a aduna diverse produse şi servicii şi de a le agrega într-un indicator sintetic se apelează la valoarea bănească a acestor produse şi servicii (posibilitatea de a aduna portocalele cu merele).
PNB este valoarea bunurilor finale şi a serviciilor prestate. Insistenţa asupra bunurilor finale şi a serviciilor are în vedere evitarea dublei includeri. O mare parte din bunuri care sunt utilizate în producţie sunt bunuri intermediare (de ex. grâul pentru coacerea pâinii etc.).
în practică dubla includere este evitată prin utilizarea valorii adăugate. în fiecare stadiu al producţiei se ia în consideraţie ca parte a PNB doar valoarea adăugată bunului respectiv. Suma valorilor adăugate în fiecare stadiu va fi egală cu valoarea finală a bunului respectiv
PNB constă din valoarea producţiei curente (realizată într-o anumită perioadă de timp). Se exclud astfel tranzacţiile cu bunurile preexistente, cum ar fi casele vechi, construite anterior. în schimb se include în PNB valoarea taxelor percepute de la agenţiile imobiliare pentru vânzarea caselor sau închirierea apartamentelor.
De asemenea, în PNB nu sunt incluse plăţile de transfer atât private, cât şi sociale de stat; operaţiunile cu hârtiile de valoare, deoarece aceste plăţi şi operaţiuni reprezintă doar activităţi de repartiţie a bunurilor economice deja produse şi nu activităţi productive.
PNB evaluează bunurile la preţurile pieţei. Pentru o mare parte din bunuri, acestea includ taxe indirecte, cum ar fi taxele pe vânzări sau accizele, ceea ce face ca preţurile de pe piaţă să nu coincidă cu preţul primit de vânzătorul bunurilor respective. Preţul net, determinat ca diferenţă între preţul pieţei şi taxele indirecte poartă denumirea de “cost al factorilor”. PNB se evaluează la preţurile pieţei şi nu la costul factorilor. Evaluarea la preţurile pieţei este un principiu ce nu se aplică în mod uniform, deoarece există câteva componente dificil de apreciat, ca de exemplu, serviciile prestate de persoanele casnice etc. Unele activităţi sunt pur şi simplu omise din PNB în mod curent. în rezolvarea acestor cazuri, dificil de măsurat, se utilizează o serie de convenţii.
Există o diferenţă importantă între PNB şi PIB. Dacă PIB reprezintă valoarea bunurilor finale produse pe teritoriul unui stat, produse atât de producătorii autohtoni, cât şi de producătorii străini, PNB reprezintă valoarea bunurilor finale produse de producătorii autohtoni, în cadrul statului dat sau în afara lui. Astfel, când PNB este mai mare decât PIB, aceasta înseamnă că rezidenţii unei anumite ţări câştigă mai mult în afara graniţei decât străinii în ţara respectivă.
Vorbind despre calcularea PNB sau PIB trebuie de menţionat utilizarea a două metode de calcul: după cheltuieli, care include în sine toate cheltuielile efectuate de către agenţii economici într-o perioadă de timp şi după venituri, care include în sune totalitatea veniturilor agenţilor economici respectivi. Aceste două metode de calcul reflectă două aspecte ale conţinutului economic ale indicatorilor macroeconomici. Prin urmare, egalitatea dintre ele poate fi considerată identitatea macro economică fundamentală. (în următoarele teme vom vedea că metodele respective de calcul se utilizează la determinarea cererii agregate şi ofertei agregate dintr-o economie naţională, precum şi a echilibrului dintre ele).