Concepte de bază - tema 8

Izocuantă - ansamblul combinaţiilor posibile dintre doi sau mai mulţi factori de producţie care se substituie între ei, în condiţiile în care se obţine acelaşi volum al producţiei.

Ofertă - cantitatea maximă dintr-un bun pe care un vânzător doreşte să o comercializeze într-o anumită perioadă de timp, la un anumit preţ.

Ofertă globală (agregată) - termen macroeconomic care reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor livrate pe piaţă de către agenţii economici în cadrul unei economii naţionale.

Elasticitatea ofertei - modificarea ofertei în funcţie de factorii care o determină - veniturile şi preţurile.

Ofertă fixă - specifică situaţiei în care raritatea absolută a factorilor impune o cantitate limitată de bunuri imposibil de majorat.

Ofertă flexibilă - se constituie atunci când raritatea factorilor este doar relativă, iar cantitatea de bunuri este posibil să fie majorată, pe baza resurselor disponibile.

9. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului

9.1 Concurenţa - conţinut şi funcţii

Concurenţa reprezintă calea de satisfacere a intereselor tuturor participanţilor la viaţa economică, fiind considerată „mâna invizibilă” care îi determină pe agenţii economici:

• să producă şi să vândă ceea ce este cerut de consumatori în condiţiile cele mai favorabile şi la costuri cât mai reduse;

• să satisfacă interesele tuturor participanţilor la activitatea economică;

• să obţină profituri cât mai mari şi poziţii avantajoase pe piaţă;

• să-şi manifeste libera iniţiativă printr-o serie de acţiuni şi strategii.

În funcţie de instrumentele luptei de concurenţă, care pot fi de natură economică şi extraeconomică, concurenţa poate fi:

• loială sau corectă care se desfăşoară conform reglementărilor legale prin folosirea fără discriminare de către vânzător a instrumentelor economice de luptă concurenţială, care sunt:

• menţinerea sau reducerea costurilor şi ridicarea calităţii produselor;

• scăderea preţurilor de vânzare pe piaţă;

• introducerea în fabricaţie şi lansarea pe piaţă a unor produse noi, care să atragă clienţii;

• acordarea unor avantaje suplimentare clienţilor (servicii post-vânzare, termene de garanţie, credite etc.);

• o informarea consumatorilor asupra caracteristicilor produselor proprii;

• puterea economică a fiecărui participant (randamentul factorilor de producţie utilizaţi, mărimea capitalului firmei, volumul şi calitatea resurselor folosite etc.);

• sponsorizarea unor acţiuni cu caracter social, cultural, sportiv,

emisiuni radio-TV etc.

• neloială - bazată pe utilizarea unor practici şi metode de vânzare aflate în discordanţă cu normele şi reglementările comerciale în vigoare utilizând instrumentele extraeconomice incorecte, ilegale pentru a pătrunde pe piaţă şi a obţine avantaje suplimentare în raport cu ceilalţi concurenţi, astfel:

• specularea unor situaţii critice (războaie, crize, economice, calamităţi);

• crearea de situaţii artificiale pe piaţa diferitelor bunuri folosite în scopuri speculative;

• discreditarea activităţii adversarilor sau produselor unor firme concurente;

• violarea secretelor tehnologice, comerciale şi bancare ale firmelor concurente;

• trafic de influenţă, mită, şantaj;

• presiuni morale uneori chiar politice asupra firmelor concurente;

• evaziune fiscală, stimulente acordate clienţilor etc.