- •I.I.S.P. Universitatea “perspectiva-int” Anul de studii 2012-2013 Specialitatea: Business şi administrare Subiectele pentru examenul de licenţă: Economix (Microeconomic, Macroeconomie)
- •Microeconomie
- •1.1 Economia faptică şi economia teoretică
- •Obiect de studiu propriu;
- •Metodă de cercetare proprie;
- •Sistem propriu de categorii şi legi economice
- •1.2 Obiectul, metoda şi rolul formativ al Economiei
- •Metoda economiei
- •1.3 Nevoile umane şi resursele economice
- •1.4 Economia şi raţionalitatea economică. Structurile economiei
- •2. Economia de piaţă contemporană
- •2.1 Forme de organizare şi funcţionare a economiei
- •2.1.1.Economia naturală
- •2.1.2 Economia de schimb
- •2.1.3Economia de comandă
- •2.2 Trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă
- •2.2.1 Definirea şi trăsăturile economiei de piaţă
- •2.2.2 Proprietatea în economia de piaţă; libera iniţiativă
- •2.2.3Modele şi tipuri ale economiei de piaţă
- •2.3 Banii în economia de piaţă
- •2.3.1 Natura, geneza şi evoluţia banilor
- •3.1.2 Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare
- •3.1.3.Circuitul economic
- •3.2.2 Caracteristicile întreprinderii (firmei)
- •3.2.3 Întreprinzătorul
- •Consumul public şi consumul privat individual
- •5.1.1 Caracterizarea generală a factorilor de producţie
- •5.1.2 Neofactorii de producţie
- •5.2 Utilizarea factorilor de producție
- •5.2.1 Combinarea şi substituirea factorilor de producţie
- •5.3 Eficienţa utilizării factorilor de producţie
- •5.3.1 Eficienţa economică - formele eficienţei economice
- •1. Rentabilitatea - capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit.
- •2. Productivitatea reprezintă rodnicia sau randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie.
- •5.3.2 Productivitatea muncii
- •5.3.3 Căi de creştere a eficienţei economice
- •6. Costurile de producţie
- •6.1 Conţinutul costului de producţie
- •6.2Mărimea şi tipologia costurilor
- •1. Costul global (total) reprezintă ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de producţie dat, şi este format din:
- •3. Costul marginal:
- •Influenţarea nivelului rentabilităţii (profitului);
- •6.3 Comportamentul întreprinzătorului şi reducerea costului de producţie
- •7. Cererea
- •7.1 Cererea şi factorii care o influenţează
- •De natură economică:
- •De natură extraeconomică:
- •7.2 Elasticitatea cererii şi importanţa ei
- •Importanţa şi factorii care determină elasticitatea cererii.
- •8. Oferta
- •8.1 Funcţia ofertei
- •8.2 Elasticitatea ofertei. Importanţa cunoaşterii ofertei şi elasticităţii ei
- •Concepte de bază - tema 8
- •9. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului
- •9.1 Concurenţa - conţinut şi funcţii
- •Imperfectă - apare în situaţia în care fie producătorii fie cumpărătorii sunt în număr mic, ceea ce reduce posibilitatea satisfacerii intereselor lor.
- •9.2Piața, mecanismele şi legităţile ei
- •9.2.1 Piaţa: conţinut şi funcţii
- •Veniturile şi comportamentul consumatorului;
- •9.3 Piaţa cu concurenţă perfectă şi formarea preţului de echilibru
- •9.4 Piaţa cu concurenţă imperfectă şi mecanismulformării preţului
- •Informarea agenţilor economici privind situaţia pieţei este deficitară;
- •9.4.1 Piaţa cu concurenţă monopolistică
- •9.4.2 Piața cu concurență de monopol
- •9.4.3 Piața cu concurență de oligopol
- •Diversificarea produselor, activităților, a mărcilor și submărcilor de fabricație.
- •9.5 Implicarea statului în formarea prețului
- •Infracţiuni economice în lupta de concurenţă:
- •10. Remunerarea factorilor de producţie
- •10.1 Salariul
- •10.2 Profitul
- •10.4 Renta
- •11.2Situaţii de eşec al pieţelor
- •1. Externalităţile reprezintă situaţiile în care preţurile pieţei nu reflectă unele dintre costurile sau beneficiile asociate producţiei sau consumului.
- •Bunurile publice
- •Monopolul
- •Introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
- •Costul social şi costul privat;
- •Beneficiul social şi beeficiul privat.
- •3.Politici macroeconomice
- •2. Modelul circuitului economic de bază
- •3. Modelul circuitului economic luând în consideraţie guvernul şi sectorul extern
- •4. Ecilibrul macroeconomic, introducere în problemă
- •1. Ciclicitatea - trăsătură a evoluţiei activităţii economice
- •3. Crizele economice - concept, evoluţie, cauzele.
- •4. Politici economice anticiclice
- •Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
- •1. Structura generală a sistemului conturilor naţionale
- •Venitul naţional (vn).
- •3. Produsul inter Brut şi Produsul Naţional Net
- •4. Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici
- •Raportul dintre pnb real şi pnb nominal
- •Unele probleme deosebite ale evaluării pnb real
- •Pnb real ca măsura a bunăstării populaţiei
- •5. Alţi indicatori macroeconomici
- •2. Echilibrul dintre cererea agregată şi oferta agregată
- •Tema: piaţa monetară
- •Tema: piaţa capitalului
- •2. Consumul - noţiuni generale, tupurile.Relaţia dintre venit şi consum.
4. Politici economice anticiclice
Tema: INDICATORII MACROECONOMICI PRINCIPALI
Structura generală a sistemului conturilor naţionale
Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
Produsul Intern Brut şi Produsul Naţional Brut
Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici
Alţi indicatori macroeconomici
1. Structura generală a sistemului conturilor naţionale
Măsurarea economică a rezultatelor de ansamblu al economiei naţionale se fundamentează pe o anumită teorie şi concepţie metodologică, specifică ţărilor cu economie de piaţă - sistemul conturilor naţionale.
Sistemul conturilor naţionale reprezintă o reprezentare a economiei naţionale, înregistrând toate fluxurile reale şi monetare din sistemul economic, în mod coerent, corelat şi echilibrat. Conturile macroeconomice sunt rezultatul unor multiple agregări şi sintetizări ale informaţiilor cuprinse în conturile alcătuite pe subiecte economice, sectoare economice şi ramuri de activitate. Ele sunt utilizate pentru calcule macroeconomice şi pentru furnizarea informaţiilor necesare privind: producţia de bunuri pe economia naţională, structura şi utilizarea acesteia, formarea şi repartiţia veniturilor în societate, utilizarea veniturilor societăţii etc.
Rezultatele activităţii la nivel macroeconomic într-o perioadă determinată, de regulă un an, obţinute de către toţi agenţii economici din economia naţională, se reflectă cifric şi cantitativ prin indicatori sintetici. Indiferent de natura rezultatelor (bunuri materiale şi servicii) şi fluxurilor din economia naţională, aceşti indicatori se calculează numai în expresie valorică, prin intermediul preţurilor şi tarifelor1. în funcţie de scopul urmărit, ei pot fi evaluaţi la preţurile pieţei (preţurile cumpărătorilor) sau la costurile factorilor de producţie (preţurile producătorilor). De obicei, indicatorii sintetici de rezultate macroeconomice se determină la preţurile pieţei, ceea ce permite cunoaşterea dimensiunii rezultatelor activităţii din intervalul de timp avut în vedere, corelarea resurselor alocate şi consumate cu rezultatele obţinute, studierea principalelor corelaţii care s-au manifestat în perioada de calcul.
Sistemul conturilor naţionale se fundamentează pe teoria factorilor de producţie, potrivit căreia participanţii la multiplele activităţi economice sunt recompensaţi în raport cu serviciile aduse (munca prin salarii; natura prin rentă, capitalul prin profit sau dobândă). Acest sistem de măsurare a rezultatelor macroeconomice urmăreşte: ierarhizarea proceselor economice şi măsurarea rezultatelor prin indicatori sintetici, obţinute prin îmbinarea funcţiilor de culegere, sistematizarea şi ordonare a datelor economice cu cele de analiză şi decizie la nivel micro şi macroeconomic. Ca sistem de evidenţă macroeconomică el îndeplineşte următoarele funcţii:
instrument de evidenţă statistică prin care se sintetizează, sistematizează şi se coordonează datele economice; datele ce sunt furnizate asigură constituirea indicatorilor macroeconomici la diferite nivele de agregare, formarea imaginii de ansamblu asupra economiei;
instrument de cunoaştere şi analiză economică pe perioada anterioară. Pe această bază se urmăresc trei aspecte: creşterea economică, echilibrul economic, financiar şi valutar; eficienţa economică;
instrument de fundamentare a deciziilor privind dezvoltarea economică curentă şi de perspectivă.
În sistemul conturilor naţionale măsurarea rezultatelor macroeconomice se bazează pe o serie de principii care, în esenţa lor, se aplică cu unele excepţii în toate ţările cu economie de piaţă.
Sistemul conturilor naţionale se caracterizează prin existenţa a trei elemente de bază: agenţii economici, operaţiunile şi conturile.
Agenţii economici sunt grupaţi în patru categorii:
unităţi producătoare de mărfuri (bunuri materiale şi servicii);
producători de servicii guvernamentale (instituţii ale administraţiei de stat, comunale, instituţii de învăţământ etc.)
producători de servicii casnice;
instituţii cu caracter nelucrativ, care prestează servicii gospodăriei. Operaţiunile cuprind toate actele economice şi financiare efectuate de agenţi. Ele se referă la fluxurile materiale (producţie, consum, formarea capitalului). Conturile, stabilite în funcţie de natura economică a operaţiunilor efectuate, evidenţiază distinct fluxurile materiale şi cele financiare şi delimitează bunurile economice - cu caracter mărfar şi caracter nemarfar. De asemenea, prin conturi legăturile dintre agenţii economici sunt delimitate, ceea ce permite cunoaşterea relaţiilor economice dintre aceştia.
Realitatea economică se grupează în funcţie de caracteristicile de timp şi spaţiu. Din punct de vedere temporal, conturile sunt alcătuite trimestrial, anual , pe mai mulţi ani sau pe un moment dat; sub aspect spaţial conturile vizează profilul naţional, plurinaţional şi regional.
Sistemul conturilor naţionale este prezentat sub formă de tabele de ansamblu şi matrici. Fluxurile materiale se înregistrează în patru conturi: producţie, consum, acumulare şi schimburi cu străinătatea. Pe baza datelor din aceste conturi se elaborează tabele de ansamblu sub formă de matricii. Forma matricială a tablourilor de ansamblu scoate în evidenţă multiple interdependenţe dintre agenţi, operaţiuni şi conturi, precum şi din interiorul acestora.
Pe baza informaţiilor oferite de sistemul conturilor naţionale se calculează următorii indicatori sintetici: produsul intern brut (PIB), produsul naţional brut (PNB), produsul naţional net (PNN), venitul naţional (VN) etc.
2. Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
Indicatorii care reflectă rezultatele macroeconomice în Sistemul Conturilor Naţionale pot fi calculaţi prin una din următoarele trei metode:
metoda producţiei (metoda valorii adăugate) prin care are loc măsurarea şi evidenţierea valorilor adăugate brutei2 create de către toţi agenţii economici, producători de bunuri şi servicii (de consum şi publice) şi agregarea acestor mărimi pe sectoare, ramuri şi pe ansamblul economiei naţionale. Prin această metodă, din valoarea totală a producţiei sau valoarea producţiei brute (pe sectoare, ramuri sau economie naţională), se elimină consumul intermediar (respectiv valoarea bunurilor materiale şi serviciilor produse şi utilizate pentru a crea noi bunuri, achiziţionate de terţi), iar în cazul indicatorilor în expresie netă, se elimină şi consumul de capital fix (amortizarea), rezultând valoarea adăugată netă.
metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor), care constă în agregarea cheltuielilor totale ale agenţilor economici cu bunurile materiale şi serviciile care compun producţia finală. Concret, prin această metodă se însumează: cheltuielile gospodăriilor (menaj elor) pentru produse şi servicii de consum; cheltuielile publice guvernamentale (instituţiilor administraţiei centrale şi locale) pentru serviciile administrative puse la dispoziţia colectivităţilor; cheltuielile pentru bunuri de investiţii (investiţiile brute); exportul net (diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate).
metoda repartiţiei (metoda însumării veniturilor), care constă în însumarea elementelor ce reflectă recompensarea factorilor de producţie, concretizate în venituri încasate de proprietarii acestor factori (salarii, profituri, dobânzi, rente) şi alocaţiile pentru consumul de capital fix (amortizările). în practică, pentru calcularea indicatorilor sintetici ai rezultatelor macroeconomice, se îmbină cele trei metode. Astfel, pentru determinarea producţiei pe ramuri ale economiei, se utilizează metoda de producţie, pentru domeniul serviciilor se aplică metoda cheltuielilor ş.a.m.d.
Principalii indicatori de rezultate macroeconomice calculaţi în SCN sunt: