- •I.I.S.P. Universitatea “perspectiva-int” Anul de studii 2012-2013 Specialitatea: Business şi administrare Subiectele pentru examenul de licenţă: Economix (Microeconomic, Macroeconomie)
- •Microeconomie
- •1.1 Economia faptică şi economia teoretică
- •Obiect de studiu propriu;
- •Metodă de cercetare proprie;
- •Sistem propriu de categorii şi legi economice
- •1.2 Obiectul, metoda şi rolul formativ al Economiei
- •Metoda economiei
- •1.3 Nevoile umane şi resursele economice
- •1.4 Economia şi raţionalitatea economică. Structurile economiei
- •2. Economia de piaţă contemporană
- •2.1 Forme de organizare şi funcţionare a economiei
- •2.1.1.Economia naturală
- •2.1.2 Economia de schimb
- •2.1.3Economia de comandă
- •2.2 Trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă
- •2.2.1 Definirea şi trăsăturile economiei de piaţă
- •2.2.2 Proprietatea în economia de piaţă; libera iniţiativă
- •2.2.3Modele şi tipuri ale economiei de piaţă
- •2.3 Banii în economia de piaţă
- •2.3.1 Natura, geneza şi evoluţia banilor
- •3.1.2 Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare
- •3.1.3.Circuitul economic
- •3.2.2 Caracteristicile întreprinderii (firmei)
- •3.2.3 Întreprinzătorul
- •Consumul public şi consumul privat individual
- •5.1.1 Caracterizarea generală a factorilor de producţie
- •5.1.2 Neofactorii de producţie
- •5.2 Utilizarea factorilor de producție
- •5.2.1 Combinarea şi substituirea factorilor de producţie
- •5.3 Eficienţa utilizării factorilor de producţie
- •5.3.1 Eficienţa economică - formele eficienţei economice
- •1. Rentabilitatea - capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit.
- •2. Productivitatea reprezintă rodnicia sau randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie.
- •5.3.2 Productivitatea muncii
- •5.3.3 Căi de creştere a eficienţei economice
- •6. Costurile de producţie
- •6.1 Conţinutul costului de producţie
- •6.2Mărimea şi tipologia costurilor
- •1. Costul global (total) reprezintă ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de producţie dat, şi este format din:
- •3. Costul marginal:
- •Influenţarea nivelului rentabilităţii (profitului);
- •6.3 Comportamentul întreprinzătorului şi reducerea costului de producţie
- •7. Cererea
- •7.1 Cererea şi factorii care o influenţează
- •De natură economică:
- •De natură extraeconomică:
- •7.2 Elasticitatea cererii şi importanţa ei
- •Importanţa şi factorii care determină elasticitatea cererii.
- •8. Oferta
- •8.1 Funcţia ofertei
- •8.2 Elasticitatea ofertei. Importanţa cunoaşterii ofertei şi elasticităţii ei
- •Concepte de bază - tema 8
- •9. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului
- •9.1 Concurenţa - conţinut şi funcţii
- •Imperfectă - apare în situaţia în care fie producătorii fie cumpărătorii sunt în număr mic, ceea ce reduce posibilitatea satisfacerii intereselor lor.
- •9.2Piața, mecanismele şi legităţile ei
- •9.2.1 Piaţa: conţinut şi funcţii
- •Veniturile şi comportamentul consumatorului;
- •9.3 Piaţa cu concurenţă perfectă şi formarea preţului de echilibru
- •9.4 Piaţa cu concurenţă imperfectă şi mecanismulformării preţului
- •Informarea agenţilor economici privind situaţia pieţei este deficitară;
- •9.4.1 Piaţa cu concurenţă monopolistică
- •9.4.2 Piața cu concurență de monopol
- •9.4.3 Piața cu concurență de oligopol
- •Diversificarea produselor, activităților, a mărcilor și submărcilor de fabricație.
- •9.5 Implicarea statului în formarea prețului
- •Infracţiuni economice în lupta de concurenţă:
- •10. Remunerarea factorilor de producţie
- •10.1 Salariul
- •10.2 Profitul
- •10.4 Renta
- •11.2Situaţii de eşec al pieţelor
- •1. Externalităţile reprezintă situaţiile în care preţurile pieţei nu reflectă unele dintre costurile sau beneficiile asociate producţiei sau consumului.
- •Bunurile publice
- •Monopolul
- •Introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
- •Costul social şi costul privat;
- •Beneficiul social şi beeficiul privat.
- •3.Politici macroeconomice
- •2. Modelul circuitului economic de bază
- •3. Modelul circuitului economic luând în consideraţie guvernul şi sectorul extern
- •4. Ecilibrul macroeconomic, introducere în problemă
- •1. Ciclicitatea - trăsătură a evoluţiei activităţii economice
- •3. Crizele economice - concept, evoluţie, cauzele.
- •4. Politici economice anticiclice
- •Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
- •1. Structura generală a sistemului conturilor naţionale
- •Venitul naţional (vn).
- •3. Produsul inter Brut şi Produsul Naţional Net
- •4. Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici
- •Raportul dintre pnb real şi pnb nominal
- •Unele probleme deosebite ale evaluării pnb real
- •Pnb real ca măsura a bunăstării populaţiei
- •5. Alţi indicatori macroeconomici
- •2. Echilibrul dintre cererea agregată şi oferta agregată
- •Tema: piaţa monetară
- •Tema: piaţa capitalului
- •2. Consumul - noţiuni generale, tupurile.Relaţia dintre venit şi consum.
2.2.3Modele şi tipuri ale economiei de piaţă
Tipologia economiei de piaţă se face după criteriul mecanismului de stabilire a echilibrului economic, adică,modul în care sistemul economic tinde spre punctul de echilibru când se produce o dezechilibrare. După acest criteriu există două mari modele ale economiei de piaţă:
Modelul neoclasic ce se caracterizează prin:
sistemul economic se autoreglează, statul având o intervenţie minimă în economie;
forţele pieţei asigură corelaţia necesară sistemului economic, care, datorită raportului cerere-ofertă va gravita în jurul punctului de echilibru;
rolul statului constă în asigurarea unei mase monetare în concordanţă cu nivelul producţie şi necesităţile circulaţiei;
variabila de comandă a sistemului economic este considerată a fi oferta, acest model vizând în special nivelul macroeconomic.
Modelul Keynesian care presupune:
sistemul economic nu poate fi în echilibru la ocupare deplină ci poate exista un punct de echilibru la o anumită rată a şomajului;
statul trebuie să aibă rol activ în administrarea echilibrului astfel încât între şomaj şi inflaţie să existe un raport optim în diferite momente;
variabila de comandă a sistemului economic este cererea agregată, acest model considerând că este greşit să se extrapoleze funcţionarea nivelului microeconomici la nivel macroeconomic, care trebuie modelat conform propriilor legităţi.
Michel Albert, în lucrarea „Capitalism contra capitalism”, apreciază că în sistemul capitalist s-au diferenţiat două mari modele:
1. Modelul neoamerican care se caracterizează prin următoarele trăsături:
sectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este neglijabil şi are tendinţe de reducere;
piaţa are rol determinant în circulaţia bunurilor de la producător la consumator;
preţurile bunurilor economice inclusiv salariile depind de condiţiile aleatorii ale pieţei;
fiscalitatea este redusă, iar implicarea statului în economie este neglijabilă;
întreprinderea privită ca centru al deciziilor economice este considerată ca fiind un bun comercial;
piaţa financiară şi în primul rând bursa are rol decisiv în viaţa economică în raport cu alte forme de piaţă;
pe termen scurt se realizează o mobilitate ridicată în ierarhia economico- socială;
un sistem de învăţământ elitist, care tinde să funcţioneze după regulile pieţei;
grad redus de securitate economică faţă de riscuri, protecţia fiind o problemă individuală.
2. Modelul renan, se bazează pe câteva principii de bază:
piaţa are rol hotărâtor în viaţa economică impunându-se intervenţia statului, care trebuie să fie apărătorul protecţiei sociale şi a liberei negocieri;
cea mai mare parte a bunurilor economice îmbracă forma de marfă; fiscalitatea este ridicată fiind impozitate atât veniturile cât şi capitalul;
se realizează o redistribuire interzonală a veniturilor pentru reducerea decalajelor dintre zonele aceleiaşi ţări;
sistemul bancar este puternic ancorat cu firmele fiind apt să asigure finanţarea acestora pe termen lung;
întreprinderea nu poate funcţiona în sfera dialogului social, nivelul salariilor depinzând atât de condiţiile pieţei cât şi de alţi factori;
un sistem avantajos de pensii şi alocaţii familiale, care asigură un grad ridicat de protecţie socială prin grija autorităţilor publice;
sistemul de învăţământ este mai egalitar;
clasa mijlocie este numeroasă iar mişcarea sindicală este foarte puternică.
