- •I.I.S.P. Universitatea “perspectiva-int” Anul de studii 2012-2013 Specialitatea: Business şi administrare Subiectele pentru examenul de licenţă: Economix (Microeconomic, Macroeconomie)
- •Microeconomie
- •1.1 Economia faptică şi economia teoretică
- •Obiect de studiu propriu;
- •Metodă de cercetare proprie;
- •Sistem propriu de categorii şi legi economice
- •1.2 Obiectul, metoda şi rolul formativ al Economiei
- •Metoda economiei
- •1.3 Nevoile umane şi resursele economice
- •1.4 Economia şi raţionalitatea economică. Structurile economiei
- •2. Economia de piaţă contemporană
- •2.1 Forme de organizare şi funcţionare a economiei
- •2.1.1.Economia naturală
- •2.1.2 Economia de schimb
- •2.1.3Economia de comandă
- •2.2 Trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă
- •2.2.1 Definirea şi trăsăturile economiei de piaţă
- •2.2.2 Proprietatea în economia de piaţă; libera iniţiativă
- •2.2.3Modele şi tipuri ale economiei de piaţă
- •2.3 Banii în economia de piaţă
- •2.3.1 Natura, geneza şi evoluţia banilor
- •3.1.2 Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare
- •3.1.3.Circuitul economic
- •3.2.2 Caracteristicile întreprinderii (firmei)
- •3.2.3 Întreprinzătorul
- •Consumul public şi consumul privat individual
- •5.1.1 Caracterizarea generală a factorilor de producţie
- •5.1.2 Neofactorii de producţie
- •5.2 Utilizarea factorilor de producție
- •5.2.1 Combinarea şi substituirea factorilor de producţie
- •5.3 Eficienţa utilizării factorilor de producţie
- •5.3.1 Eficienţa economică - formele eficienţei economice
- •1. Rentabilitatea - capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit.
- •2. Productivitatea reprezintă rodnicia sau randamentul cu care sunt utilizaţi factorii de producţie.
- •5.3.2 Productivitatea muncii
- •5.3.3 Căi de creştere a eficienţei economice
- •6. Costurile de producţie
- •6.1 Conţinutul costului de producţie
- •6.2Mărimea şi tipologia costurilor
- •1. Costul global (total) reprezintă ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de producţie dat, şi este format din:
- •3. Costul marginal:
- •Influenţarea nivelului rentabilităţii (profitului);
- •6.3 Comportamentul întreprinzătorului şi reducerea costului de producţie
- •7. Cererea
- •7.1 Cererea şi factorii care o influenţează
- •De natură economică:
- •De natură extraeconomică:
- •7.2 Elasticitatea cererii şi importanţa ei
- •Importanţa şi factorii care determină elasticitatea cererii.
- •8. Oferta
- •8.1 Funcţia ofertei
- •8.2 Elasticitatea ofertei. Importanţa cunoaşterii ofertei şi elasticităţii ei
- •Concepte de bază - tema 8
- •9. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului
- •9.1 Concurenţa - conţinut şi funcţii
- •Imperfectă - apare în situaţia în care fie producătorii fie cumpărătorii sunt în număr mic, ceea ce reduce posibilitatea satisfacerii intereselor lor.
- •9.2Piața, mecanismele şi legităţile ei
- •9.2.1 Piaţa: conţinut şi funcţii
- •Veniturile şi comportamentul consumatorului;
- •9.3 Piaţa cu concurenţă perfectă şi formarea preţului de echilibru
- •9.4 Piaţa cu concurenţă imperfectă şi mecanismulformării preţului
- •Informarea agenţilor economici privind situaţia pieţei este deficitară;
- •9.4.1 Piaţa cu concurenţă monopolistică
- •9.4.2 Piața cu concurență de monopol
- •9.4.3 Piața cu concurență de oligopol
- •Diversificarea produselor, activităților, a mărcilor și submărcilor de fabricație.
- •9.5 Implicarea statului în formarea prețului
- •Infracţiuni economice în lupta de concurenţă:
- •10. Remunerarea factorilor de producţie
- •10.1 Salariul
- •10.2 Profitul
- •10.4 Renta
- •11.2Situaţii de eşec al pieţelor
- •1. Externalităţile reprezintă situaţiile în care preţurile pieţei nu reflectă unele dintre costurile sau beneficiile asociate producţiei sau consumului.
- •Bunurile publice
- •Monopolul
- •Introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
- •Costul social şi costul privat;
- •Beneficiul social şi beeficiul privat.
- •3.Politici macroeconomice
- •2. Modelul circuitului economic de bază
- •3. Modelul circuitului economic luând în consideraţie guvernul şi sectorul extern
- •4. Ecilibrul macroeconomic, introducere în problemă
- •1. Ciclicitatea - trăsătură a evoluţiei activităţii economice
- •3. Crizele economice - concept, evoluţie, cauzele.
- •4. Politici economice anticiclice
- •Indicatorii macroeconomici principali - concept, rolul
- •1. Structura generală a sistemului conturilor naţionale
- •Venitul naţional (vn).
- •3. Produsul inter Brut şi Produsul Naţional Net
- •4. Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici
- •Raportul dintre pnb real şi pnb nominal
- •Unele probleme deosebite ale evaluării pnb real
- •Pnb real ca măsura a bunăstării populaţiei
- •5. Alţi indicatori macroeconomici
- •2. Echilibrul dintre cererea agregată şi oferta agregată
- •Tema: piaţa monetară
- •Tema: piaţa capitalului
- •2. Consumul - noţiuni generale, tupurile.Relaţia dintre venit şi consum.
1.3 Nevoile umane şi resursele economice
Produs al naturii şi al societăţii, omul se prezintă ca fiinţă tridimensională: biologică, socială şi raţională. Nevoile umane apar, mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau ca fiindu-le necesar pentru existenţă, pentru formarea şi dezvoltarea lor.
Nevoile umane se manifestă ca un sistem integrat şi dinamic de cerinţe, ordonate şi ierarhizate în funcţie de locul şi rolul lor în cadrul vieţii sociale.
Nevoile umane reprezintă cerinţele oamenilor de a-şi însuşi bunuri, toate acestea devenind nevoi
efective-reale - corespunzător gradului atins în dezvoltarea
societăţii şi capacitatea oamenilor de a conştientiza aceste cerinţe.
Nevoile umane se caracterizează prin anumite trăsături fiecare dintre acestea reflectând o lege economică.
Nevoile umane sunt nelimitate ca număr;
Nevoile umane sunt limitate în capacitate, satisfacerea unei anumite nevoi presupune consumarea unei cantităţi date dintr-un bun material sau serviciu;
Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se extind în detrimentul altora, deoarece se înlocuiesc între ele;
Nevoile umane sunt complementare, evoluând de cele mai multe ori în sensuri identice;
Orice nevoie umană se stinge prin satisfacere.
Una dintre componentele esenţiale ale nevoilor umane o reprezintă nevoile (trebuinţele) economice, care reprezintă cerinţe obiective ale vieţii umane, ale existenţei şi dezvoltării purtătorilor lor indivizii, grupările sociale, statele, naţiunile, societatea în ansamblul ei.
Nevoile (trebuinţele) economice se caracterizează prin următoarele trăsături:
reprezintă şi exprimă o stare de necesitate obiectivă iminentă indivizilor şi colectivităţilor umane, manifestându-se ca impuls iniţial şi ca scop permanent al tuturor activităţilor economice;
au caracter istoric, devenind nelimitate ca număr şi manifestându-se sub forma principiului creşterii şi diversificării trebuinţelor;
au o dublă determinare:
* obiectivă, fiind rezultatul condiţiilor de viaţă existente la un moment dat în societate, depinzând de gradul de civilizaţie şi cultură al populaţiei;
* subiectivă, adică nevoile economice depind de factori biologici, sociali, psihologici, morali, tradiţii, obiceiuri, fiecare individ devenind un subiect economic care constată cât de mare este intensitatea trebuinţei sale;
între amplificarea nevoilor economice (nelimitate) şi resursele economice (limitate) există o contradicţie care se manifestă prin legea rarităţii resurselor, adică resursele şi bunurile sunt relativ limitate, rare în comparaţie cu nevoile;
orice nevoie economică satisfăcută renaşte cu timpul, având o anumită periodicitate;
intensitatea unei nevoi se află în permanenţă în raport invers proporţional cu gradul de satisfacere a acesteia;
au caracter complex, prezentându-se ca o mulţime de trebuinţe complementare, concurente şi substituibile.
Trebuinţele economice sunt organic şi indestructibil legate de interesele economice care pot fi definite ca fiind forma de manifestare a trebuinţelor economice.
Interesele economice pot fi clasificate astfel:
Din punct de vedere al purtătorilor intereselor se disting:
a. interese economice individuale, particulare, private;
b. interese economice ale microgrupurilor sociale, întreprinderilor, organizaţiilor cu caracter local;
c. interese economice naţionale, statale, denumite şi interese generale;
d. interese economice internaţionale;
e. interese economice mondiale, planetare.
Din punct de vedere al rolului îndeplinit în viaţa economică a societăţii:
interese economice fundamentale;
interese economice nefundamentale, secundare, terţiare etc.
3. Din punct de vedere al caracterului legăturilor cu subiecţii purtători se disting:
interese economice directe;
interese economice indirecte.
4. Din punct de vedere al duratei manifestării lor în timp se disting:
interese permanente;
interese periodice;
interese rare.
Orice activitate umană presupune utilizarea de resurse specifice, în cantităţi determinate şi de calitate adecvată.
Resursele economice reprezintă ansamblul elementelor atrase care sunt efectiv utilizate pentru producerea şi obţinerea de bunuri materiale şi servicii.
Resursele naturale, împreună cu cele umane, formează resursele primare, alături de care, o importanţă deosebită revine resurselor economice derivate, care reprezintă rezultatul folosirii şi acumulării resurselor primare, potenţând eficienţa utilizării tuturor resurselor economice.
