4. Metode de calcul a indicatorilor macroeconomici

a) Metodici de calcul a PNB (PIB) după cheltuieli

Pentru calcularea PNB după cheltuieli este necesar de sumat toate tipurile de cheltuieli ale agenţilor economici care fac parte din consumul final. Contabilitatea naţională propune clasificarea acestor cheltuieli după următoarele categorii:

1. Consumul final (individual) (C). Consumul personal este principala componentă a PNB calculat prin metoda după cheltuieli. Ea este reprezentată de consumul personal al bunurilor şi serviciilor necesare pentru viaţa cotidiană. Prin urmare, consumul personal include în sine atât produsele alimentare cât şi cele nealimentare, serviciile culturale şi cele sociale etc. De asemenea în consumul personal se includ şi bunurile de folosinţă îndelungată (mobilă, automobil) cheltuieli care aparent ar putea fi incluse în investiţii.

2. Achiziţiile guvernamentale (G). în acest caz nu trebuie să confundăm achiziţiile guvernamentale cu cheltuielile guvernamentale (care sunt o categorie economică cu un conţinut mai larg). Achiziţiile guvernamentale reprezintă cheltuielile făcute de guvern pentru cumpărarea de bunuri şi servicii necesare apărării naţionale, efectuării unor lucrări edilitare de interes generale precum şi remunerării funcţionarilor guvernamentali. Cheltuielile guvernamentale, spre deosebire de achiziţiile guvernamentale includ în sine şi transferuri sociale, care după cum am convenit, sunt operaţiuni neproductive şi, prin urmare, nu se includ în calcularea PNB.

3. Investiţiile naţionale brute private (I). Investiţiile private sunt cheltuieli făcute de firme pentru compensarea cheltuielilor de capital, precum şi creşterea stocului fizic de capital existent, adică pentru sporirea capitalului de bază. în acest sens, investiţiile includ construirea de întreprinderi şi adaosuri la inventarul de bunuri al anumitor firme, construire de maşini şi utilaje, construirea de locuinţe etc. Deci, investiţiile, în această aceepţiune, sunt cheltuielile ce determină producerea bunurilor şi serviciilor în viitor. De aceea, nu vom include în această categorie investiţiile în capitalul uman, problemă care este destul de complexă şi controversată, meritând o tratare separată, ci vom interpreta investiţiile numai ca adaosuri la stocul de capital fizic. Nu vom include, prin urmare, în investiţii nici procurarea de obligaţiuni sau de capital de la altă firmă prin intermediul pieţelor de capital. De asemenea, nu vom confunda investiţiile cu achiziţiile individuale. Astfel, de exemplu, dacă un magazin îşi reface stocurile de came, această cheltuială este considerată investiţie în stocuri, pe când, dacă o familie îşi reface stocul de came, această cheltuială este tratată ca o achiziţie individuală, deci ca o cheltuială de consum personal. O investiţie poate fi considerată şi construcţia unei case, pe când cumpărarea unei case de la alt individ este considerată ca un transfer al unui bun şi nu ca o investiţie. Prin urmare, investiţiile pot fi divizate în trei categorii mari:

• investiţii în capitalul fizic al întreprinderilor;

• investiţiile în locuinţe;

• investiţii în stocuri.

În calculul PNB după cheltuieli se iau în considerare numai investiţiile private naţionale sau'interne. Investiţiile efectuate de către stat sunt incluse în achiziţiile guvernamentale, iar investiţiile străine sunt înregistrate de către contabilităţile naţionale ale ţărilor respective.

Investiţiile incluse în calculul PNB sunt brute, deoarece ele înregistrează atât creşterea netă a stocului de capital din ţara dată, cât şi cheltuiala de capital (deprecierea) în rezultatul procesului de producţie pe parcursul perioadei de referinţă concretizată în amortizare.

4. Exportul net (Xn). Exportul net reprezintă diferenţa dintre importul mărfurilor în ţara respectivă şi exportul mărfurilor din ea. Exportul net poate primi atât valori pozitive cât şi valori negative. Dacă importul este mai mare decât exportul, atunci exportul net va fi negativ. Dacă importul este mai mic decât exportul atunci exportul net va fi pozitiv.

Prin urmare, PNB după cheltuieli poate fi interpretat în felul următor: PNB=C+I+G+Xn.

b)Metodici de calcul a PNB (PIB) după venituri

PNB este o măsură a producţiei totale dintr-o economie. Corespunzător acesteia, PNB include în sine venitul proprietarilor factorilor de producţie utilizaţi pentru producerea producţiei respective. Deci, PNB calculat după venituri include următoarele componente:

• Salariul lucrătorilor. Salariul reprezintă toate plăţile efectuate de către firme pentru utilizarea forţei de muncă în procesul de producţie. Salariul constituie principala formă de venit într-o economie de piaţă, de aceea el ocupă cea mai mare pondere în PNB.

• Renta proprietarilor de pământ.

• Arenda. Venitul agenţilor economici primit în urma dării în arendă a capitalului. Atât renta cât şi arenda reprezintă forme de venit din proprietate.

• Rata dobânzii. Venitul agenţilor economici primit în urma plasării banilor liberi în conturi bancare sau în hârtii de valoare.

• Profitul corporaţiilor. Profitul corporaţiilor, la rândul său, are trei meniri de utilizare:

• pentru plata dividendelor

• pentru stimularea materială a lucrătorilor

• profitul rămas în cadrul corporaţiei pentru compensarea uzurii capitalului precum şi pentru lărgirea stocului de capital

În afară de aceste categorii ale venitului în componenţa PNB calculat după venituri întră încă două categorii:

• Impozitele indirecte - includ în sine toate taxele plătite de agenţii economici precum taxele vamale, accizele TVA etc.

• Amortizarea. Reprezintă deprecierea capitalului pe parcursul anului calendaristic.